BNR a publicat o propunere de modificare a Regulamentului Băncii Naţionale a României (nr. 20/2009), privind instituţiile financiare nebancare. Banca Centrala va impune noi măsuri prudenţiale menite să încetinească viteza “creditului pană la salariu” acordat de IFN-uri. Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017, iar în ceea ce priveşte creditele cu dobânzi ridicate, noile cerinţe au în vedere doar creditele acordate începând cu acea dată. Regulamentul nu se va aplica retroactiv, se arată în motivarea publicată pe pagina BNR.

Prin aceasta măsura, BNR urmăreşte o întărire a reglementărilor având în vedere depășirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare.

IFN-urile vor suporta cerințe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerinţele maxime actuale

Companiile de creditare pe termen scurt, cu dobanzi mari (DAE poate atinge si 1000%) vor fi obligate să se adapteze noilor condiţii impuse de BNR.

“Se impune modificarea reglementărilor, atât pentru a elimina arbitrajul de reglementare, cât şi pentru a adresa problematica potențialelor efecte sistemice ce pot surveni, respectiv a crea premisele operaţionalizării instrumentarului de care dispune, potrivit legii, Banca Națională a României pentru a interveni în sensul consolidării regimului prudențial aplicabil sectorului, astfel încât să reflecte în mod corespunzător riscurile specifice.

Soluția de reglementare identificată vizează, de asemenea, suplimentar recalibrării criteriilor de înscriere în Registrul special, creșterea cerinţei de fonduri proprii, proporțional cu riscurile specifice activităţii derulate”, se pune in motivarea Bancii Centrale.
De ce se schimba optica BNR?

“În perioada recentă, se constată adoptarea de către creditorii-instituţii financiare nebancare din România a unor modele de afaceri ce se bazează pe furnizarea de produse de creditare pe termene scurte, de valori relativ reduse, accesate cu preponderenţă de segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente.

Evoluţia acestei categorii distincte de creditori impune reacţii ale autorităţilor, potrivit competenţelor specifice. Valoarea împrumuturilor intermediate de către creditorii nebancari în decursul anului 2016 a fost cu aproximativ 13 la sută mai ridicată decât cea înregistrată în anul precedent.

Caracteristici ale modelului de creditare pe termen scurt, precum adresabilitatea, circumscrisă unui segment de clientelă cu venituri majoritar sub medie, imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori şi, implicit, potenţial de a induce riscuri la adresa stabilităţii financiare.

Se poate manifesta fenomenul de îndatorare excesivă a populației care poate induce efecte sistemice din direcția sectorului IFN. În acest sens, practicarea unor costuri de finanțare ridicate (rate de dobândă și comisioane), în special în cazul produselor de microcreditare sau credite de consum adresate populației, promovează un model de afaceri volatil, cu rate de neperformanță ridicate care creează totodată o percepție negativă asupra întregului sector al instituțiilor financiare nebancare.

De asemenea, lipsa datelor statistice privind îndatorarea reală a clienților sectorului IFN poate ridica probleme semnificative din perspectiva analizelor de stabilitate financiară. Actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate şi, ca o consecinţă, probabilitatea de înscriere a creditorilor în Registrul special (şi intrarea, astfel, în aria de supraveghere a băncii centrale) este minimă.

Măsurile prudențiale propuse de BNR:

  1. Prezentul proiect de regulament prevede două noi criterii, suplimentare celor actuale, la îndeplinirea cărora instituţiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul special şi sunt supuse supravegherii prudenţiale a Băncii Naţionale a României:

– volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) – indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN;

– nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective – DAE) practicat – indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc,o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN.

2. Cerințe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerinţele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste nivelurile de dobândă menționate mai jos.

asa bnr
BNR vine si cu un exemplu:

La fiecare 100 lei împrumutaţi şi la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile din tabel, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei.

De ce acum?

*Pentru prima data din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% și este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.
*In anul 2016, ritmul de creştere al creditelor IFN a depăsit ritmul de creştere al PIB, în timp ce ritmul de creştere al creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB.

*Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017 înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015.

De ce este necesar?

– Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditării. Acesta acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung.
– Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populație este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populație este de aproximativ 20.400 de lei.
– Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare.
– Totodată, se observă necesitatea îmbunătățirii raportărilor privind îndatorarea populației, în scopul analizelor de stabilitate financiară.
– Aceste modele de creditare sunt utilizate pe palierul creditului de consum și se întâlnesc și la nivel european, autorităţile care deţin competenţe de protecţia consumatorului intervenind, prin lege, în unele state membre chiar prin instituirea unor plafoane pentru costul maxim suportat de plafoane pot ajunge la valori relativ ridicate (200% Slovacia, 453% în Slovenia sau 0,8% pe zi în Marea Britanie).
– Polonia, a cărei economie prezintă o serie de similitudini cu cea a țării noastre,  a adoptat limite asupra ratei DAE practicate de instituțiile financiare nebancare. Metodologia poloneză are în vedere limitarea directă a costurilor creditelor prin plafonarea fiecărui element component al creditului (dobânda și costurile nondobândă). În aceste circumstanțe, pentru scadențe reduse (de până la o lună de zile), plafoanele DAE în cazul Poloniei pot fi foarte ridicate, situându-se peste nivelul de 1000 la sută (în ipoteza unei singure plăți).
– Din perspectiva atribuţiilor legale ale băncii centrale, este necesară asigurarea premiselor desfășurării de către IFN din România a activității de creditare în conformitate cu regulile unei practici prudente și sănătoase, ca parte a obiectivului de menţinere a stabilităţii financiare.
– IFN, spre deosebire de bănci, nu atrag depozite, însă, conform legislației, se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006. BNR supraveghează prudențial IFN din Registrul special, şi monitorizează IFN din Registrul general, altele decât cele care se regăsesc și în Registrul special. Ca urmare, BNR a aplicat în perioada 2008 – 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală
– Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate.
– Ca atare, se impune modificarea reglementărilor menţionate astfel încât Banca Naţională a României să poată interveni în sensul consolidării regimului prudenţial aplicabil IFN pentru a surprinde riscurile generate de evoluțiile pieței, se mai arată în motivarea BNR.

dae 2

 

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)