Guvernatorul Mugur Isărescu este aşteptat, marți la ora 12.30, la Comisia economică a Senatului, pentru o discuţie pe marginea raportului de stabilitate financiară şi a acuzaţiilor lansate de Daniel Zamfir. Senatorul ALDE l-a convocat pe Mugur Isărescu după ce a citit o opinie a unui jurnalist în Ziarul Financiar.

BNR este o țintă veche pentru senatorul ALDE. Iar acest material jurnalistic este, din nou, un motiv pentru un nou război mediatic.

În postarea de pe Facebook, Daniel Zamfir, președintele comisiei economice din Senat, susține că e pentru prima dată când BNR informează că opt bănci străine care operează în România au avut o strategie să mențină țara noastră în stare de sub-dezvoltare economică.

Daniel Zamfir consideră că un material de opinie este tot una cu o informare oficială, dar mai ales, senatorul ALDE are două întrebări la care deja a tras concluziile, fără a mai fi nevoie de prezența oficialului BNR pentru “explicații”.

“Așadar, e pentru prima dată când BNR ne informează că opt banci straine care operează în România au avut o strategie sa mentina România în stare de sub-dezvoltare economică!!! E o concluzie de o gravitate extremă! Firesc, se nasc niște întrebări legitime:
1. A fost sau nu intelegere de tip cartelar intre cele opt banci? In orice variantă, seamănă a subminare a economiei naționale!
2. BNR a constatat acest lucru abia acum? Aceasta strategie e doar de un an? De ce nu a intervenit până acum?”, este mesajul publicat pe pagina personala de Facebook.

Întrebarile senatorului vin pe fondul unui articol de opinie unde autorul a tras propriile concluzii.

În repică, Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR, a declarat pentru Realitatea TV că acuzaţiile senatorului Daniel Zamfir nu au o bază serioasă. “Domnul Zamfir a citit un articol de opinie într-un ziar și pe baza acelui articol încearcă să dezvolte o teorie fantezistă. Eu îl rog, cu respect, să pună mâna să citească raportul de stabilitate financiară, pentru că articolul pe care-l invocă, cel puţin asta e părerea mea,  este o opinie personală a unui ziarist mai mult sau mai puțin inspirat. Așadar să pună mâna să citească raportul pentru că îl primește la parlament, e pus pe site. Orice speculație de genul ăsta, e absolut hazardată”, a comentat Suciu.

Tot ce era de finanțat a fost deja creditat.

Reamintim că BNR a făcut mereu recomandări băncilor pentru susținerea economiei, prin finanțări acordate companiilor, însă a și punctat, de foarte multe ori, că băncile nu prea au pe cine finanța. Companiile, la fel ca persoanele fizice, au trecut greu prin criza economică și au fost afectate grav de condițiile economice. Multe firme au dispărut, altele și-au revenit cu greu, iar azi sunt tot mai puține afaceri ce pot fi finațate.

 

BNR: Pierderile declarate de firmele romanesti îngreunează finanţarea de către bănci. Companiile  nu pot oferi garanţii pentru banii împrumutaţi, deci sunt nebancabile.

Mugur Isărescu declara, nu mai departe de luna august 2018, că numărul mare de firme care raportează permanent pierderi, de circa 200.000, arată că în România nu se respectă regulile economiei de piaţă, situaţia lor afectând inclusiv procesul de finanţare de la bănci, care nu le pot acorda credite pentru că sunt subcapitalizate.

“O dezbatere pe această temă mi se pare importantă pentru că ajungem la altă problemă: în România avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate. Cine să adune acest capital autohton? A spera că se va face capital prin credit bancar ar însemna să se decapitalizeze băncile. (…) Am avut bănci făcute de către antreprenori şi cu acest gând ascuns: luăm din bancă şi dăm la companie! Este iluzia beţivului: îmi fac restaurant să beau gratis”, a atras atenţia Guvernatorul.

Conform unui studiu realizat de Banca Europeană de Investiții în 2017, deciziile investiționale ale companiilor autohtone sunt nefavorabil influențate de tensiunile politice, cadrul de reglementare și nivelul redus al productivității muncii, a avertizat Mugur Isărescu.

Mai mult, tot atunci, Mugur Isărescu a explicat clar, că nu poti finanta în orice condiție.

”Exista riscul ca investiţiile să nu fie finanţate (…) Există o atmosferă proastă, de neîncredere. Dacă nu vom finanţa invesţiile, ele nu au cum să crească, nu avem cum să ieşim din acest dezechilibru. Importurile cresc mai repede decât exporturile de doi ani, este clar că economia este uşor dezechilibrată. Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior. Există un potenţial substanţial de creditare dacă reformele struturale vor face bancabile mai multe companii”, a afirmat Isărescu.

Datele mai arată că mediul de afaceri este preponderent influențat de măsurile guvernamentale (precum cresterea salariului minim, de exemplu).

Aceeași temă era abordată și în 2017 la conferința dedicată Rarportului asupra Inflației.

“Noi am ridicat problema subcapitalizarii firmelor şi te întrebi cum trăiesc, cum își finanțează operațiunile. Acestea sunt definite ca problemele structurale, care trebuie rezolvate prin reforme structurale, şi apoi vedem, dacă se majorează salariul net, care firme vor mai trăi sau nu”, declara în luna noimenbrie Mugur Isărescu.

Totuși, „numărul firmelor pe care noi le definim bancabile este relativ mic, iar potențialul lor de creștere este blocat. Au nevoie de capital propriu mai mare”, atrăgea atenția Guvernatorul și în 2017.

Iar declațiile și explicațiile pe această temă sunt numeroase, încă din anul 2015. Nu poți pretinde că acum, Mugur Isărescu susține că băncile nu vor să susțină economia (oricum finanţarea economiei este asigurată în proporţie de peste 90% de către bănci) când în luna august 2018 explica de ce nu toate companiile pot accesa bani de la bănci: “avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate”.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)