Excedentul de lichiditate înregistrat pe piața bancă, încă din luna decembrie, se observă cel mai bine la început de an când nivelul dobânzilor este în cădere accentuată, atât cele pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

În prima zi lucrătoare a anului 2021, BNR publica noua valoare a indicelui IRCC, mult mai mică față de trimestrul anterior – 1,88% (fata de 2,17%). A urmat săderea ROBOR la 6 și 3 luni. ROBOR la 3 luni incepea anul la nivelul de 2,03% (4 ianuarie), iar scăderea continuă și până astăzi când indicele este de 1,80% (nivel atins in 2017).

La nivelul pieței monetare ratele de dobândă au scăzut generalizat, mai pronunțat pe scadențele foarte scurte: dobânzile overnigiht (la care băncile se împrumută zilnic intre ele) au ajuns la 0.88%/1.16%. ROBOR la trei luni s-a diminuat cu șase puncte bază la 1.85%, iar ROBOR la șase luni s-a redus cu cinci puncte bază la 1.99%, minimele din octombrie 2017.

În ultimele 10 luni, BNR a amplificat infuziile de lichiditate

Încă din vară, Guvernatorul Mugur Isărescu anunța obiectivul imediat al Băncii Naționale, ce presupunea asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi a continuat să cumpere titluri de stat de pe piața secundară.

Ce urmează?

Există analiști care consideră că economia ar avea nevoie și de reducerea dobânzii cheie, pentru a stimula consumul, în contextul unor indicatori economici stabili. Lichiditatea din piață, inflația mică, depozitele populației la acelși nivel dar și rata somajului în stagnare sunt indicatori ce pot aduce o scădere a dobânzii cheie.

Potrivit unei raport macroeconomic al BRD, bancherii consideră că riscurile din al doilea val pandemic precum și stabilizarea inflației în intervalul țintă al BNR, duc la scenariul – ce nu poate fi exclus – de reduceri suplimentare ale dobânzii de politică monetară cu până la 50bps, până la sfârșitul anului 2021.

Cei mai multi economiști preconiziează că dobânda cheie va stagna la nivelul atual, în acest an

„Managementul lichidităţii va rămâne principalul instrument operaţional al BNR, din moment ce există o preferinţă clară în favoarea flexibilităţii de a reacţiona la potenţialele deprecieri ale cursului de schimb. Prin urmare, ne aşteptăm ca BNR să relaxeze politica monetară prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, urmate de un management şi mai relaxat al lichidităţii din piaţă şi poate prin îngustarea asimetrică a coridorului format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, menţinând în acelaşi timp rata dobânzii de politică monetară al nivelul actual de 1,5%“, este de părere economistul-şef al BCR, Ciprian Dascalu.

Conform scenariului macroeconomic publicat de Banca Transilvania, analiștii se asteapta la consolidarea costurilor de finanțare pe termen scurt, estimând o dobânda medie, în următorii 2 ani de 1,8%.

Si Guvernul așteaptă o scădere a dobânzii cheie

Actualul prim-ministru Florin Citu susţinea, în final de an, că există loc pentru reducerea dobânzii de politică monetară.

“Rata inflaţiei continuă să scadă, a scăzut tot anul, mai rapid decât se aştepta Banca Naţională, care şi-a ajustat estimările pentru finalul anului. De obicei cam asta este dinamica: mai întâi scade rata inflaţiei după acea urmează şi o scădere a ratei de dobândă de politică monetară. Astăzi, România are cea mai mică rată a inflaţiei din grupul celor patru ţări din Europa Centrală: Ungaria, Cehia, Polonia şi România. Din păcate, România are cea mai mare rată a dobânzii, dar acum, cu o scădere în continuare a ratei de inflaţie, există acest loc pentru o reducere şi este un atu pe care România îl are.”, spunea Florin Cîţu.

Citeste si

Vești bune la început de an: românii pot accesa credite cu dobânzi mai mici. Cât va dura această tendință

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)