Economiști BCR, ING, Raiffeisen Bank

Așteptând următoarea mișcare a BNR, a șaptea din an, economiștii din bănci și-au trasat deja câteva previziuni ce pot părea la prima vedere ușor de anticipat, dacă analizezi datele din piață. Dobânda va crește, inflația scade abia în 2023.

Încercarea BNR de a contracara inflația prin creșterea ratelor dobânzilor va continua, susțin toți analiștii. Mâine, 5 octombrie 2022, Banca Naţională a României (BNR) va anunţa o nouă decizie privind rata de politică monetară. Iar economiștii din bănci și-au prezentat deja așteptările.

BCR, ING si Raiffeisen Bank au aceleași așteptări pentru ședința de mâine. Incert este doar finalul de an, deoarece bancherii sunt de părere că BNR va face mișcări diferite în ultima ședință din an. Pentru ING și BCR dobânda cheie, la final de an, va fi de 6,25%. iar Raiffesien Bank se așteaptă la o dobânda de 6.5%.

Valentin Tătaru, economistul sef al ING Bank Romania, se așteptă la o reducere a ritmului de creștere a dobânzii cheie, și consideră că mâine BNR va crește dobânda cu 50 de puncte de bază, iar acesta va ajunge la 6,00%. Potrivit analistului, o ultimă creștere de 25 pb va avea loc în noiembrie, pentru ca în final de an să vorbim de o dobândă cheie de 6,25%.

Valentin Tătaru nu exclude o continuare de înăsprire a ratelor de dobândă și în 2023

“Credem că BNR va lăsa toate opțiunile de politică monetară pe masă. Acest lucru va însemna cel mai probabil că o înăsprire mai agresivă a dobânzii va putea continua și în 2023, și nu poate fi exclusă”, spune economistul Valentin Tataru.

Și analiza Este Bank pentru BCR, semnată de Ciprian Dascălu, vorbește despre o probabilitate ridicată ca BNR să crească dobânda cheie cu 50 pb, în ședința de mâine, 5 octombrie. În final de an, economistul consideră că rata finală a anului 2022 va fi de 6,25% pentru dobânda de politică monetară şi 7,25% dobânda Lombard.

“Ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânda de politică cheie cu 50 pb la 6,00% la ședința Consiliului din 5 octombrie. Există o probabilitate semnificativă pentru o creștere de 75 pb după ce cifrele inflației din august au ajuns peste prognoza BNR. Rata facilității de credit, care ar trebui să rămână instrumentul de politică operațional relevant în cadrul unei politici stricte de gestionare a lichidității, ar trebui să ajungă la 7,00%. Continuăm să vedem rata terminală la 6,25% pentru rata cheie și 7,25% pentru facilitatea de credit la întâlnirea din 8 noiembrie”.

De ce cred bancherii că BNR va reduce ritmul de creștere a dobânzii

BNR a majorat rata cheie cu 75 pb în august, într-un vot de 6-3 în Consiliul de Administrație. Guvernatorul BNR a spus că banca centrală ar putea reduce ritmul de majorare a ratei cheie în trimestrul 4 din 2022, dacă inflația reală intră pe proiecția oficială. El a reiterat că, pe termen mediu, vede IPC și rata cheie convergând una spre alta (2023).

“Odată ce inflația generală dă semne de plafonare, banca centrală poate decide un ritm mai lent al creșterilor ratelor cheie în viitor”, consideră Ciprian Dascălu.

Și economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, consideră că BNR va majora dobânda de la 5,5% la 6% în a șaptea ședință de politică monetară din an.

“Raiffeisen Bank se așteaptă la continuarea creșterii dobânzii de politică monetară cu 50 pb, de la 5,5% cat este dobanda prezentă la 6%”, anunță Ionuț Dumitru, economistul șef al băncii.

Potrivit analistului, dobanda de politica monetară își pierde din relevanță atât timp cât dobânzile interbancare, Robor, este semnificativ mai înalt. Acesta reamintește că dobânda de politica monetară de la noi este semnificatv mai mică decat dobanzile țărilor vecine – in Polonia dobanda este de 6,75%, în Ungaria – 13%, iar domnia sa consideră că “Roborul reflectă mai bine condiițiile de lichiditate din piața bancară”.

Ionuț Dumitru: inflația se va mentine la un nivel ridicat până în 2023

Dumitru consideră că inflația va rămâne la o cotă inaltă, aproape de 15% pana la final de an și va scădea semnificativ abia în 2013. Având aceste date, economistul se așteptă să vedem în continuare o întărire a politicii monetare din partea BNR și se așteaptă ca în ședința din luna noiembrie să crescă cu încă un 0,5%. Asta înseamnă că vom avea o dobanda de politică monetară de 6,5%, la finalul acestui an. Cum analiștii citați de BankingNews văd diferit finalul de an, rămâne să vedem care va fi răspunsul BNR în lupta cu inflația și ce decizii vor urma.

“Credem ca inflația va persista la un nivel ridicat și în trimestrele următoare, atâta timp cât nu se întrevede o scădere spectaculoasă a prețururilor la energie. Ne așteptă ca inflația să scadă mai semnificativ abia in a doua jumătate a anului 2023 și o vedem la 7-8% la finalul anului 2023” mazi susține Ionuț Dumitru.

Valentin Tătaru, ING,  are o inflație optimistă de 13,6%

Într-o analiză ING, economistul sef, Valentin Tătaru, iși menține opinia că  vârful inflaționist a fost în luna august – 15,3%. Din luna octombrie, totuși, efectele de bază vor începe să scadă, iar inflația generală ar trebui să scadă cu cel puțin 1 pp.

“Prognoza ING pentru inflație este ușor optimistă, având în vedere prețurile la energie, de 13,6%. Pentru sfârșitul anului 2023 ne menținem prognoza de 7,0%, dar perspectiva ca inflația să atingă intervalul țintă a BNR (1,5-3,5%) până la sfârșitul orizontului de prognoză de doi ani pare acum mai îndepărtat”, mai punctează economistul ING.

Contracție economică în final de an

Pe măsură ce economia zonei euro încetinește rapid (și probabil se confruntă deja cu o recesiune), majoritatea previziunilor pentru 2023 indică deja diferite grade de contracție a PIB-ului, arată analiza ING.

Datele disponibile indică o contracție a producției industriale și a construcțiilor, în timp ce vânzările cu amănuntul au menținut un ritm pozitiv. Astfel, ING revizuiește marginal estimarea creșterii PIB-ului pentru 2022 de la 7,0% la 6,6%, deoarece o contracție ușoară în trimestrul al treilea și/sau al patrulea nu mai poate fi exclusă.

Cursul de schimb: stabilitatea nu poate dura pentru totdeauna

Pe partea valutară, leul românesc a revenit la 4,95 EUR/RON, după scurte incursiuni către niveluri mai puternice, iar BNR pare să aibă situația pe deplin sub control, este opinia bancherului ING.

“Nu ne așteptăm la vreo schimbare pe termen scurt, totuși, presiunea globală din regiune afectează și piața leului. Costurile de apărare valutară ale BNR au crescut semnificativ în ultimele două săptămâni, ceea ce indică faptul că stabilitatea nu poate dura pentru totdeauna. Dar ne așteptăm la o schimbare pentru nivelul de intervenție la începutul anului viitor”, mai arată analiza ING Bank semnată de Valentin Tătaru.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)