UPDATE – Judecatorii Curtii Constitutionale amana decizia pentru legea darii in plata pana pe 27 octombrie.

Curtea Constituţională a început dezbaterile pe sesizările făcute de bănci asupra Legii dării în plată. Unele dosare ale băncilor au fost conexate. La ora 12.43 sedința s-a încheiat iar CCR rămâne în pronunțare, pentru dosarele discutate astăzi. Băncile au cerut ca legea să fie declarată neconstituțională atât în cazul mai multor articole, cât și în ansamblul său.

Bancile acuză că prevederile legii actionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate in Constitutie si impune vointa unilaterală a debitorilor, fara ca aceste situatii sa fi putut fi prevăzute la momentul incheierii contractelor.

Discuțiile de la Curtea Constituțională au punctat

Avocatul Valeriu Stoica, reprezentant BRD, spune că cele șase excepții ridicate de bancă privesc încălcarea dreptului la proprietate.

 

Valeriu Stoica: legea nu face nicio diferență intre un debitor care se află intr-adevar intr-o situație dificilă din punct de vedere economic, fiind supraindatorat, si un debitor care a facut “investiții imobiliare neinspirate”, astfel incat legea dării in plată nu are un scop legitim.

 

Ana Diculescu-Șova, reprezentant Alpha Bank: Legea în ansamblul ei este neconstituțională deoarece derogp de la normele transitorii”. “Legea este neconstituțională deoarece lipsește efectul util al legii.”
“Într-un stat democratic și social, legea aceasta nu e o lege socială pentru că nu sunt identificate problemele sociale. Nu este demonstrat interesul public al legii prin intervenția în contract.

“Este contra interesului public, este pentru un interes privat”

*Legea sterge consimtamantul. Nu are caracter procedural.
*Nu are caracter substantial.

Avocatul Stan Târnoveanu, reprezentant Raiffeisen Bank, a puncat lipsa criteriilor pentru debitori si explica legea aplicata in Spania, pentru ca initiatorii au facut aceasta legatura intre legi. Legea in Spania prevede o singura locuinta data in plata. Consumatorul trebuie sa demonstreze ca e supraindatorat- 60%. La noi, nu exista asemenea criterii, spune avocatul. Avocatul afirma ca prin ingeninta se pune sub semnul intrebarii drepturile deponentilor. Este afectat dreptul de propietate, fara nici un dubiu.

sova-bunAna Diculescu-Sova, reprezentant BCR: atunci cand iti dai cuvantul, trebuie si sa-l respecti. Contractele sunt intangibile de legiuitor. Legiuitorul a intervenit pe un teren intangibil. 

Incoerenta unei legi, lipsa ei claritate, de precizie – legea 77/2016 nu e benefica pentru prezent si nici pentru viitor; distruge consimtamantul unei parti.

 

 

Procuror – scopul declarat al legii darii in plata –  protejarea debitorilor, acest scop nu este transpus suficient in litera legii. Din modul de formulare al legii, aceasta se aplica tuturor, si celor care dispun de mijloace materiale. Directiva 17/2014 prevede ca aceasta nu se aplica contractelor incheiate inaintea intrarii sale in vigoare. Legea darii in plata presupune transpunerea incorecta a directivei.

av-piperea-bunGheorghe Piperea – avocat clienti: Reprezentantii bancilor au vorbit de neconstitutionalitatea intregii legi, ceea ce este absurd. Este o lege de protectie a consumatorului, care prin definitie se deroga de la principiile dreptului comun. Nu este o lege de protectie a profesionistilor – acestia pot apela la legea insolventei. In legatura cu retroactivitatea, in opinia mea, “Legea are efecte doar pentru viitor”.

Ana Diculescu – Sova, BCR,  face referire la cerinta debitorilor- negocierea sumelor, intr-un contract, deci “introducem o lege de santaj”, spune Dna Sova.

Programul “Scade rata”: politica BCR de negociere a cuprins intre 25- 28.000 de contracte. Din proprie initiativa! Nu la presiune! Politica bancii nu este sa isi invrajbeasca clientii”.

Orice poate fi sters, dar nu consimtamantul, mai spune avocatul BCR.

Replica avocatului Stan Tarnoveanu la opinia avocatului Piperea:

Avocatul Piperea afirma ca dreptul consumerist nu trebuie intrepretat in legatura cu dreptul civil. Eu spun ca “dreptul consumerist trebuie sa respecte principiile constitutionale, chiar si principiile civile!”

In contractul de ipoteca nu este prevazut nici un articol prin care debitorul sa poata da bunul inapoi.

Avocat Margarit – Banca Romaneasca – nu se opune conexarii dosarelor.

brom-bunDaca ne referim la principiul neretroactivitatii – este foarte discutatat, parerea mea este ca trebuie sa plecam de la statutul CCR care se spune ca se aplica si efectelor viitore – decizia 745 – CCR vine si spune ca un raport juridic nu mai poate fi modificat.

Legea noua – 77 – modifica o situatie juridica, modifica drepturile si obligatiile. Prin Legea 77  – dreptul de restituire nu mai exista, vine si imi creeaza rapoarte noi/ efecte noi, spune avocatul.

Daca ne referim la dreptul de proprietate –  efectele legii 77 se vad asupra patrimoniului -titularul dreptului este lipsit de dreptul de dispozitie – imi locuieste bunul cu un altul – de alt gen, calitate, cantitate. Consimtamantul meu nu exista in aceasta inlocuire. Aceasta situatie nu poate exista.

Gheorghe Piperea: se vobeste despre dreptul de proprietate incalcat. Se spune aici ca dreptul de creanta generat de un contract este un drept de proprietate, este o confuzie. “Este ciudat sa confunzi dreptul de creanta cu cel de proprietate”, a spus avocatul Piperea.

“Oamenii astia s-au speriat si nu au dat in plata pentru ca asteapta opinia CCR”, a spus avocatul Piperea.

“Legea aceasta a fost dezbatuta cel mai mult, nu poti sa spui acum ca este impredictibila”, a incheiat avocatul pledoaria.

Avocat Stan Tarnoveanu: Trebuie sa vorbim de dreptul de proprietate, asa cum este perceputa la nivel europen. Daca primiti bani, asta nu e o speranta, ii da avocatul replica avocatului Piperea.

tarnoveanu-bunIntrebare: “dreptul de ipoteca este un drept real sau o speranta?”

“Suntem in fata unei pseudo-legi”, spune avocatul Tarnoveanu. “O lege neveridica, nereala, care nu corespunde unei nevoi… Este imoral ca o persoana sa fie eliberata de plata daca este perfect solvabila, a conchis avocatul.

33 de dosare dezbatute la CCR

În şedinţa publică de marţi va fi discutată Legea dării în plată, în urma sesizărilor băncilor asupra legii. Pe ordinea de zi figurează 33 de dosare pe tema acestei legi, urmând să fie audiaţi reprezentanţii băncilor dar si ai clienţilor.

Peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ, urmând ca judecătorii Curţii să decidă dacă marţi vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor dezbate în separat.

Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puţin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise.

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)