România se află în topul celor mai poluante state la nivelul UE, din perspectiva intensității emisiilor de gaze cu efect de seră. Sursa foto: Cefc.com.au

Agenda globală și implicit agenda Uniunii Europene ne arată care sunt noile repere mondiale: sustenabilitatea, protecția mediului, finanțarea verde sau impactul schimbărilor climatice. În ultimul an, guvernele UE, Banca Centrală Europeană și băncile centrale din fiecare stat membru au adoptat și sprijinit desfășurarea unor activități economice aliniate standardelor de protecție a mediului și sunt parte a acestor eforturi de a implementa standardele ESG (environmental, social and governance).

BCE, în Ghidul său privind riscurile legate de climă și de mediu, afirmă în mod explicit că băncile ar trebui să ia în considerare riscul climatic. BCE a început să încorporeze riscul climatic în procesul său de supraveghere și evaluare (SREP), iar Comisia Europeană va împuternici, în mod oficial, autoritățile de supraveghere naționale să încorporeze riscurile ESG. De la 1 ianuarie 2021, toate clădirile noi din UE ar trebui să utilizeze puțină energie sau deloc pentru încălzire, răcire sau apă caldă. Potrivit UE, 75% din clădiri sunt în prezent ineficiente energetic.

Finalul acestui an va aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii. Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB (nearly zero energy building), adică să aibă un consum de energie aproape sau egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică. Pentru clădirile publice, această obligaţie era deja valabilă încă de la finalul lui 2018. Mai exact, consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile precum energie fotovoltaică sau eoliană, pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia.

Potrivit UE, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2). Comisia Europeană şi-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor. În aceste condiții, finanțarea verde prin intermediul piețelor financiare poate fi, în egală măsură, o provocare și o oportunitate, pentru sectorul bancar.

Creditele verzi din România valorează peste 1,5 miliarde de euro

Și Banca Națională din România este parte a eforturilor susținute pentru promovarea standardelor ESG. Totuși, trebuie menționat că tranziția către economia verde este în atribuția instituțiilor guvernamentale, iar băncile pot doar susține aceste obiective primordiale. În 14 octombrie 2020, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala, alcătuit din BNR, ASF, FGDB și Ministerul Finanțelor a decis “înființarea unui grup de lucru având ca mandat identificarea unor posibile soluții pentru sprijinirea finanțării verzi, iar Banca Centrală coordonează activitatea grupului de lucru. Reamintim că în România, piața obligațiunilor verzi este de abia la început, primele emisiuni de obligațiuni verzi fiind lansate în anul 2020.

Potrivit BNR, „Reconstrucția verde” trebuie să vizeze domeniile care generează cel mai mare volum de emisii de gaze cu efect de seră. România se află în topul celor mai poluante state la nivelul UE, din perspectiva intensității emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu alte cuvinte, dispunem de un potențial important pentru dezvoltarea segmentului de credite verzi în România. Estimările Grupului de lucru din cadrul CNSM cu privire la potențialul de finanțare a unor proiecte verzi indică un nivel posibil de circa 15 miliarde de lei. În prezent, expunerile verzi au o pondere de aproximativ 3% în totalul angajamentelor aferente sectorului nefinanciar, situându-se sub media UE de 7,9%, potrivit celei mai recente analize BNR.

Băncile stau mai bine la capitolul creditelor verzi destinate companiilor

În linie cu tendințele menționate, piața bancară din România se adaptează rapid și introduce creditele verzi, adoptând astfel modele de bună practică în protecția mediului. În ceea ce privește finanțarea proiectelor verzi, interesul este în prezent relativ scăzut, în principal din cauza lipsei proiectelor eligibile. Potrivit BNR, volumul agregat al finanțărilor verzi pe segmentul corporativ este de peste 1 miliard de euro (în stoc la martie 2021), iar creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor înseamnă 0,4 miliarde de euro (la bănci) la care se adaugă finanțările proiectelor verzi ale unităților administrativ-teritoriale.

În prezent, oferta băncilor cuprinde credite verzi destinate atât segmentului persoane fizice, cât și pentru companii. Desigur, asa cum arată cifrele BNR, cele mai importante finanțări se adresează companiilor cu activități sau proiecte din domeniile eficienței energetice (achiziții de flote de mașini electrice sau hibride, reabilitări sau sporire performanță energetică a clădirilor, montarea de echipamente cu consum redus de energie electrică, etc.), imobiliar (dezvoltări și certificări naționale sau internaționale), reciclarea și gestionarea deșeurilor) sau a tehnologiilor privind reducerea emisiilor de carbon. Din punct de vedere al sectoarelor finanțate, peste jumătate din acestea sunt acordate sectorul imobiliar, pe segmentul clădirilor verzi, urmate de creditele pentru energie regenerabilă. 

Chiar în acest an, BRD, a acordat cel mai mare credit verde în valoare de 1,25 miliarde de lei pentru compania de stat Hidroelectrica care va folosi aceşti bani pentru a achiziţiona parcuri eoliene şi solare.

5 bănci au inclus în oferta de produse creditele verzi pentru populație

Altfel stau datele când vorbim de creditele verzi acordate persoanelor fizice. Acestea sunt insuficient cunoscute şi promovate printre clienții de rând. Poate noile condiții UE vor forța dezvoltatorii imobiliari să se adapteze noilor cerințe, iar băncile vor veni în întâmpinarea clienților interesați de mediu.

În prezent, România are doar 5 bănci care vin cu oferte destinate exclusiv locuințelor eficiente energetic, adaptate nevoilor de sustenabilitate. Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Alpha Bank sunt băncile care prin produsele oferite ajută la protejarea mediului (amprenta de carbon mai redusă) și sprijină clienții prin standarde mai ridicate de viață. Iar tendința arată bine. Recent, Libra Internet Bank a semnat un acord cu Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC) pentru a acorda finanțări dezvoltatorilor imobiliari care vor construi clădiri verzi. Totodată, banca anunță că va acorda împrumuturi cu dobânzi reduse pentru clienţii care vor să cumpere astfel de locuinţe, probabil din 2022. Rămane de văzut cum vor actiona, în viitorul apropiat și ce strategii vor adopta băncile in legătură cu schimbările climatice și riscurile ce derivă de aici. Reamintim, Banca Transilvania a fost prima bancă din România care a lansat creditele verzi cu ajutorul BERD.

Cel mai bun credit e cel pe care ți-l permiți! Acesta poate deveni și mai accesibil dacă optezi pentru dobânzi mici și costuri sustenbile pe tot parcursul vieții

În 2020 romanii și-au schimbat relația cu propria casă. Pandemia a făcut din casa locul unde ești în siguranță, acoperind mai multe utilizări: locul de relaxare, jobul și scoala. Noua tendință după cele 3 luni de stat în casă (lockdown-ul din martie-mai 2020) a fost una evidentă: necesitatea unor locuințe mai mari. Și astfel, împrumuturile destinate caselor au crescut aproape de maximele istorice. Dacă ești și tu în căutarea un credit ipotecar, dar sensibil la protecția mediului și implicit la reducerea consistentă a costurilor de întreținere a locuinței, poți opta pentru un credit verde. Cu o dobanda mai mică și costuri sustenabile pe tot parcusul vieții – prin facturi mai mici la utilități, un credit verde te ajută să protejezi mediul, sănătatea ta, dar îți protejează și veniturile viitoare.

Principalul avantaj al unei locuințe ”green” îl vei resimți pe termen lung prin performanța energetică ridicată a unei locuințe sănătoase, cu impact minim asupra mediului, cu lucrări de reparații mai rare și o durata de viață net superioară. Celelalte avantaje sunt de ordin financiar și constau în rate mai mici la bancă sau facturi la utilităţi mai mici pe tot parcursul vieții, faţă de locuinţele tradiţionale. Trebuie să știi însă că o casă eficientă energetic implică la început costuri mai ridicate, deoarece certificarea înseamnă de cele mai multe ori achiziția unei locuințe noi pentru care investiția este mult mai mare decât în cazul unei case tradiționale. Cu toate acestea, cum in timp costurile tale scad investiția se amortizează.

BCR, cu ajutorul Romania Green Building House, evidențiază, pe propriul site (vezi foto mai jos!), într-un exemplu care sunt diferențele între costurile financiare în cazul unui apartament clasic și cele pentru o locuință verde. În cazul unei case clasice, costurile cheltuielilor lunare se ridică la 100 euro/lună, iar in cazul unei locuințe verzi, doar 33 de euro/lună.

Un credit ipotecar verde este mai ieftin decât un împrumut standard

Publicația BankingNews a realizat un analiză comparativă pentru un împrumut de 300.000 de lei, perioada maximă de 25 de ani, cu virare venit, asigurare de viață și dobânda variabilă, realizând un grafic de rambursare pentru ambele tipuri de finanțare (verde și standard) care arată costurile totale. Singura excepție de la regulile stabilite pentru această calculație este reprezentată de exemplul UniCredit Bank, unde dobândă este fixă în primii 5 ani.

Așa cum poți observa în graficul BankingNews de mai sus, creditele verzi au costuri mai mici în comparație cu finanțările standard, dobânda anuală efectivă este mai mică (chiar și cu un punct procentual), iar unele bănci oferă diverse promoții privind rata de dobândă (Banca Transilvania oferă credit verde cu dobândă de 3,85% fără comision de analiză dosar și taxe de evaluare imobil, promoție valabilă până la finalul lunii septembrie 2021). Și alte bănci vin cu reduceri de costuri, precum oferta de la BCR, care înseamnă eliminarea comisioanelor de analiză dosar și administrare credit.

În aceste condiții, potrivit studiului, un împrumut verde presupune în mod automat o rată lunară de plată mai mică. Spre exemplu, în cazul creditului verde de la Banca Transilvania, rata este mai mică cu aproximativ 16% față de un împrumut standard de la aceeași instituție. Și dacă tot vorbim de banii economisiți, ar fi bine să aruncăm un ochi și pe suma totală rambursată băncii la finalul perioadei de finanțare. În toate cazurile, clientul va plăti băncii o valoare totală mai mică pentru un credit verde. Spre exemplu, la BCR suma de plată pentru creditul verde este mai mică cu aproape 27.000 de lei față de împrumutul standard, dar aceste diferențe importante de cost se regăsesc în cazul tuturor băncilor.

Ce înseamnă o locuință verde?

Locuințele verzi sunt certificate de către Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) sau dețin un certificat energetic A sau B superior. Prin alegerea unei locuințe cu certificat de eficiență energetică A îți reduci factura la gaz, apa caldă și la curent (clasa energetică A presupune un consum mai mic, de 125 kwh/mp/an, iar clasa B – mai mic sau egal cu 163 kWh/metru patrat) și, totodată, contribui la reducerea emisiilor de CO2 și combaterea schimbărilor climatice. Locuința verde optimizează consumul de resurse naturale, reduce consumul de apă, folosește materiale ecologice, non-toxice, implementează soluții pentru colectarea și reciclarea deșeurilor.

Împrumturile verzi le poți accesa doar dacă locuința achiziționată deține un certificat energetic, iar cele mai multe bănci îți impun o certificare de eficiență energetică acordată de RoGBC, iar acest lucru înseamnă clar că vorbim despre locuințe noi. Condițiile de credite pentru un astfel de împrumut însemnă un avans minim de 15%, la fel ca in cazul creditelor standard, dobanzi mai mici în general la care se pot adăugă alte reduceri dacă iți aduci veniturile la bancă sau ai o asigurare de viață. Și in acest caz, poți opta pentru credite cu dobânda variabilă sau una fixă pe 5 ani (UniCredit Bank, BCR), 7 (Raiffeisen Bank) sau 10 ani (BCR Natura).

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)