Gabriela Dinu, BankingNews

Situația e tot mai gravă în Ucraina, rușii atacă civilii și mulți refugiați trec granița României. Pe lângă războiul care le-a distrus viețile, oamenii se lovesc aici de o altă situație fără ieșire: banii lor nu au nicio valoare în România, iar băncile refuză să schimbe grivne pentru lei sau euro. Comunitatea Declic strânge 10.000 de semnături prin care le cere băncilor să nu îi ignore pe cei în nevoie și să le schimbe o mică sumă de bani, cât să își poată continua viața.

8.000 de oameni au cerut băncilor să permită schimbul valutar al monedei ucrainiene

“Până în prezent, singura bancă dispusă să își asume o pierdere este Banca Comercială Română. BCR a început să schimbe câte 2.000 de lei pentru fiecare om venit din Ucraina. Acum, banca a redus suma la 1.000 de lei, pentru că este prea mare presiunea financiară. Dacă și alte bănci și-ar asuma o pierdere, atunci refugiații ar fi ajutați”, spune comunitatea intr-un mesaj.

Refugiații au nevoie să își schimbe bani ca să poată să plece mai departe, spre alte țări. Sau pentru a putea să trăiască, până își găsesc un serviciu aici. Ucrainenii care au scăpat de război riscă acum să nu aibă nici măcar bani de mâncare sau transport, dacă au la ei doar grivne/hrivne, bani ucraineni.

“Oamenii fugiți din calea războiului și-au luat cu ei banii ucraineni și câteva bunuri. Unii dintre ei nu au euro și nici acces la carduri, așa că au nevoie de sprijin pentru a plăti transportul spre alte țări sau pur și simplu pentru a-și cumpăra alimente. În acest moment, zeci de mii de români îi ajută cu mâncare și cazare. Efortul cetățenilor ar putea fi susținut de bănci, care să schimbe hrivne/grivne celor în nevoie.

De aceea, Declic a lansat o petiție adresată principalelor bănci din România. Le cerem directorilor să renunțe să mai pună profitul pe primul loc, măcar în vreme de război. Băncile pot să ajute, schimbând bani ucraineni în limita a 1.000 sau 2.000 de lei per refugiat.

Declic- Cerem tuturor băncilor să se alăture acestui demers!

Petiția este adresată și Asociației Române a Băncilor, asociație din care fac parte marile bănci care activează și în România. Semnează și tu petiția și cere-le băncilor să fie solidare cu ucrainenii, așa cum suntem și noi, cetățenii.

“Semnează petiția și cere-le președinților băncilor din România să permită schimbul monedei ucrainene în lei sau euro pentru refugiați!”, se arată în petiția Declic.

Cum ajută băncile comunitatea refugiaților. Adaptarea la realitatea zilei

Multi m-au intrebat ce fac băncile pentru refugiați. Cat de repede au implementat solutii, ajutor, cum si-au adaptat produsele si de ce nu-i ajută cu schimbul valutar. In cautarea răspunsurilor am aflat de petitia Declic. Desigur, știam initiativele băncilor, ce era deja cunoscut din comunicarea lor. Am mers pe site-urile lor si am incercat sa găsesc mai multe informații despre  implicarea lor pentru a le prezenta așa cum sunt. Mai nou, oamenii sunt atenți la acțiuniea brandurilor lor favorite. Sunt atenti la toate miscările companiilor de la care cumpără sau cu care interacționează. Noi toți am fost cu ochii pe brandurile care au penalizat Rusia pentru războiul inutil și abominabil. Adaptarea la realitatea comunității face diferența.

Cât de important este pentru români ca brandurile să comunice și se implice în proiecte de responsabilitate socială?

7 din 10 români la nivel națională își doresc această implicare, potrivit unui studiu Reveal Marketing Research. 83% dintre respondenți consideră că brandurile ar trebui să susțină protejarea mediului și 81% cred că brandurile ar trebui să militeze pentru pace. Citești AICI.

Românii s-au implicat, au făcut numeroase donații, oamenii și companiile construiesc acum un pod al omeniei pentru Ucraina. Societatea civila a făcut primul pas. Ei au fost urmați de companiile care îndrăznesc să iasă din rând. Viața merge inainte, în ciuda fricilor și a greutăților. Nu se poate altfel. Trebuie să traversam acest moment de cotitură, dar contează cum o facem. Companiile se confruntă cu una dintre cele mai provocatoare perioade iar specialiștii în comunicare/marketing nu au timp de respiro. Totul se întâmplă chiar acum. Totul trebuie reinventat peste noapte. Trăim vremuri în care cuvântul contează enorm.

Primele bănci din sistem, dar și câteva bănci “mici” au răspuns imediat nevoilor actuale ale societatii civile si și-au adaptat inclusiv campaniile de marketing. Toate au dat o mână de ajutor importantă acolo unde a fost cea mai mare nevoie – la graniță, au implementat site-ul in limba ucrainieneană, au lansat produse dedicate refugiatilor, au pus resurse financiare si umane la dispoziția voluntarilor din zonele amintite, au lansat platforme de joburi pentru refugiați, au deschis ușa sucursalelor sale pentru viitorii angajați din Ucraina.

BCR este singura bancă, până în prezent, care și-a asumat pierderile provenite din schimbul valutar cash UAH-RON (hrivne-lei). Banca oferă persoanelor cu pașaport ucrainian, ca ajutor umanitar, un schimb valutar la cursul BNR, în limita a 1.000 de lei de persoană.

BT, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ING, Libra sau Intesa au decis să se implice activ în asigurarea asistenței umanitare a refugiaților din Ucraina. De altfel, băncile au anunțat că măsurile se vor adapta în permanență, în funcție de evoluția situației, înțelegând momentele dificile prin care trec vecinii noștri, dar și necesitatea de a-și accesa resursele financiare fără probleme, chiar și din România.

Caut în fiecare zi cel puțin o reacție, o imagine, o întâmplare care să mă asigure că există încă magie în lume. Și există! Continuăm să ne mișcăm înainte, cultivând conștient ajutor pentru ceilalți, speranță, angajament, acțiune. Încercăm asta, că altă cale nu există.

Despre ajutorul acordat de bănci pentru refugiații ucrainieni te poți informa de aici ⤵️

 

Citește AICI

sau AICI

Citește AICI 

sau AICI

Citeste AICI

sau AICI

sau AICI

Citește AICI

Citește AICI

Citește AICI

Citește AICI

Citeste AICI

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)