Băncile din Europa au o problemă de care nu reușesc să se cureţe: creditele neperformante. Riscurile din sectorul bancar au fost reduse în mod semnificativ în UE în ultimii ani, însă NPL-urile sunt unul dintre principalele riscuri moștenite de sistemul bancar european.

Iar noile date nu arată tocmai bine. Băncilor grecești le va lua aproximativ un deceniu să-și aducă împrumuturile neperformante până la nivelul colegelor din  Europa, potrivit unui raport al agentiei DBRS, citat de presa elenă.

Agenția de rating susține că băncile locale vor trebui să reducă împrumuturile problematice cu 90% față de nivelurile existente pentru a-și aduce un indice NPL la un nivel acceptabil de 5% din portofoliul lor total.

Același lucru este valabil și pentru băncile cipriote, dar se estimează că acestea vor necesita aproximativ șapte ani pentru a atinge același obiectiv.

Există, de asemenea, cinci bănci în Portugalia și trei în Slovenia care au un număr mare de credite neperformante și trebuie să le reducă cu 75% pentru a aduce indicele lor sub 5%, în timp ce trei bănci irlandeze vor trebui să pună în aplicare o scădere cu 70%, iar 11 creditori italieni 60 la sută.

Băncile europene au acumulat credite neperformante în valoare de 944 de miliarde de euro

Specialistii spun că majoritatea creditelor neperformante sunt concentrate în bănci mai mici. Iar acest tipar este un lucru bun, deoarece reduce probabilitatea unei alte crize bancare la nivel de sistem în Europa. Dar nu rezolvă problemele specifice fiecărei țări.

euro npl

Potrivit DBRS, problema creditelor neperformante va rămâne un timp îndelungat o problemă a numeroși creditori europeni, iar rapoartele financiare vor fi curăţate în timp.

Economiştii susţin că împrumuturile cu întârziere la plată reduc capacitatea băncilor de a acorda noi împrumuturi, ceea ce le afectează profituril

Europa atacă problema NPL-urile pe toate căile. CE şi BCE, noi propuneri legislative

La jumătatea lunii martie, Comisia Europeană (CE) a anunțat o propunere care vizează împiedicarea băncilor europene să se implice într-o altă criză a creditelor neperformante (NPL). O zi mai târziu, Banca Centrală Europeană (BCE) și-a anunțat propriile măsuri pentru a atinge același obiectiv, deși prin mijloace diferite. Măsurile fac parte din efortul de a calma unele ţări. în special Germania, care ezită să fie de acord cu un sistem paneuropean de asigurare a depozitelor (EDIS). Reticența provine din riscurile percepute mai mult pe piețele bancare, cum ar fi Grecia, Cipru și Italia, unde problema neperformantă a fost cea mai acută și progresul a fost relativ lent.

Propunerea CE încearcă să introducă un nivel minim de acoperire a creditelor neperformante printr-o modificare a Regulamentului privind cerințele de capital, ceea ce înseamnă că va fi obligatorie pentru toate băncile din UE.

Împrumuturile provenite după data de 1 martie a acestui an vor face obiectul unui calendar al creșterii provizioanelor.

Creditele garantate ar avea nevoie de o rată de acoperire de 5% în primul an, crescând la 100% până în anul opt. Creditele negarantate ar necesita o acoperire de 35% in primul an; 100% până în anul doi.

Băncile ar face acest lucru fie prin deducerea din capitalul lor, fie prin scăderea acestora prin intermediul provizioanelor de profit și pierdere. Dacă va fi adoptat, acest demers european este imposibil de implementat în România, după legislaţia adoptată în acest an.

Mai mult, pentru creditele neperformante provenite de la IMM-uri, propunerea Comisiei Europene include crearea unui proces de accelerare a executării extrajudiciare a garanțiilor care să ajute la reducerea legilor naționale în materie de insolvență. Adesea, acestea îngreunează băncile să-si activeze garanțiile, fără a merge în instanță. Legile insolvenței din Italia sunt notorii în această privință – deseori băncilor le ia mai mult de un an pentru a accesa activele pe care se bazează imprumuturile. Procesul de accelerare va fi disponibil doar pentru împrumuturi: “În cazul în care imprumutantul acceptă în mod explicit acest lucru la încheierea contractului de împrumut”, potrivit analizei realizate de compania CreditSights.

Orientările BCE, pe de altă parte, nu sunt obligatorii și vor fi stabilite de la caz la caz. Se aplică doar împrumuturilor după data de 1 aprilie. BankingNews.ro a scris despre aceste măsuri AICI

Între timp, România a decis să devină  singurul stat din UE care nu permite băncilor posibilitatea de a-și deduce integral pierderile rezultate din vânzarea de credite neperformante (NPL).

În România, statisticile BNR indică continuarea tendinței de scădere a ratei creditelor neperformante la finalul anului trecut, pe fondul dinamicii economiei la un ritm peste potențial, nivelului redus al costurilor reale de finanțare și eforturilor băncilor de ameliorare a calității activelor.

Astfel, rata creditelor neperformante s-a redus cu 0.91 puncte procentuale lună/lună și cu 3.22 puncte procentuale an/an la 6.40% în decembrie 2017, nivelul minim de la final de 2008.

“Creditele neperformante au continuat să se reducă. În acest an există ţinta de 6% cu creditele neperformante, adică de a ajunge la media europeană”, afirma Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR.

În România, regimul fiscal al deductibilităţii creanţelor înstrăinate a fost modificat de la 1 ianuarie 2018, iniţial prin Ordonanţa 25/2017 şi, ulterior, prin legea 72/2018 de aprobare a acestei ordonanţe, publicată pe 23 martie 2018.

Conform noilor prevederi, deductibilitatea este plafonată la 30% din valoarea pierderii nete care reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea creanţei vândute. Instituţiile financiare vor datora impozitul asupra a 70% din diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea creanţelor scoase din conturile bilanţiere şi înstrăinate.

În cazul specific al tranzacţiilor cu creanţe neperformante scoase în afara bilanţului, instituţiile financiare datorează impozitul asupra sumei pe care o încasează de la cumpărător şi asupra a 70% din diferenţa dintre valoarea creanţei vândute şi preţul de vânzare al acesteia.

Potrivit unui studiu realizat de Deloitte România, deductibilitatea integrală la calculul impozitului pe profit pentru pierderile înregistrate de către bănci din cauza vânzării de credite neperformante (NPL) este acordată în 22 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Alte 3 state membre, respectiv Cehia, Slovacia, Polonia impun anumite limitări, dar acordă şi posibilitatea deducerii integrale în anumite condiţii. În plus, Grecia acordă deductibilitate integrală, dar ulterioară momentului vânzării, iar Lituania pe baza unei soluţii fiscale anticipate sau opinii ale autorităţilor fiscale.

Creditele neperformante – NPL – sunt credite în cazul cărora debitorul nu este în măsură să facă plățile prevăzute aferente dobânzilor și rambursării capitalului. Atunci când plățile sunt restante de mai mult de 90 de zile, sau când rambursarea creditului de către debitor este evaluată ca fiind improbabilă, împrumutul este clasificat ca NPL.

TOP Ţări – valori credite neperformante:

Țara cu cel mai mare stoc de credite neperformante este Italia, reprezentând 23% din cele 944 miliarde de euro. Băncile din Cipru, Grecia și Portugalia ar putea avea nevoie de capital suplimentar, afirmă agenția Fitch, în cel mai recent raport.

1.Italia – 224 miliarde euro
2. Franţa – 142 de miliarde de euro
3. Spania – 131 de miliarde de euro
4. Grecia – 112 miliarde de euro
5. Marea Britanie – 67 miliarde de euro
6. Germania –  58 de miliarde de euro
7. Olanda – 43, 8 de miliarde de euro
8. Portugalia – 34,2 de miliarde de euro
9. Irlanda – 26 de miliarde euro
10. Cipru- 19,5 de miliarde euro.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)