Banca Românească, subsidiara locală a National Bank of Greece, riscă să consemneze un nou eșec în dorința de a-și găsi pețitor, după ce noul Guvern liberal, condus de Ludovic Orban, vrea să reanalizeze oportunitatea tranzacției prin care Eximbank preia instituția de credit cu acționar elen. Practic, dacă înțelegerea cu Eximbank pică, National Bank of Greece ar fi la a doua tentativă eșuată de a vinde Banca Românească, după ce Banca Națională a României nu a fost de acord cu vânzarea către OTP Bank. Dureros este că de fiecare dată NBG reușise să ajungă la un acord cu potențialii cumpărători.

”La momentul când a fost anunțată achiziția ne-am pus întrebarea. EximBank, care totuși are o misiune, de ce trebuie să cumpere o bancă comercială, de retail? Sigur că și aici va fi o analiză, mai ales că este o procedură care a fost demarată”, a menționat premierul Ludovic Orban într-o conferință de presă susținută la Ministerrul Finanțelor Publice.

Această declarație pune sub semnul întrebării tranzacția, pe care fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici o prezenta, în luna iunie a acestui an, ca pe un succes al statului român. ”Avem încredere că noua entitate va acționa ca un factor important de susținere a creșterii economice a țării prin suportul financiar pe care îl va acorda tuturor segmentelor de piață, fie că vorbim despre persoane fizice, sau companii”, spunea atunci oficialul guvernamental.

Lucrurile erau prezentate într-o lumină favorabilă și de către conducerea Eximbank, care și-a asumat pe deplin noul proiect. ”Sunt încântat să anunțăm această tranzacție care creează o bancă românească de referință ce va pune în valoare atât experiența Băncii Românești pe segmentul de retail banking, cât și abilitatea demonstrată în timp de EximBank de a susține mediului de afaceri local. De la înființare, în urmă cu 27 de ani, EximBank s-a reinventat și s-a modenizat permanent pentru a ține pasul cu evoluția sistemului bancar și cu cerințele din ce în ce mai sofisticate ale clienților, iar acest moment reprezintă fără discuție un reper major în istoria băncii”, sublinia Traian Halalai, Președintele Executiv al EximBank.

Banca Națională a României nu s-a pronunțat încă oficial asupra tranzacției, însă există voci care pun sub semnul întrebării oportunitatea achiziției Băncii Românești de către Statul Român prin intermediul Eximbank. ”De ce nu s-a făcut această tranzacție prin intermediul CEC Bank, dacă tot și-a dorit Statul Român să-și dezvolte prezența în industria bancară?”, s-au întrebat mai mulți specialiști din mediul bancar. În esență, dorința de a cumpăra Banca Românească înseamnă în mod direct bulversarea activității Eximbank, care ar urma să devină bancă universală, fiindu-i anulate menirea și statutul de a sprijini exporturile și firmele românești.

Discuțiile privind viitorul Băncii Românești se întâmplă la doi ani distanță față de prima tentativă eșuată de vânzare către OTP Bank. Grecii de la National Bank of Grecce și-au dorit încă din 2016 să părăsească piața locală și, câteva luni mai târziu în vara anului 2017, erau convinși că au rezolvat problema prin semnarea unui acord de preluare cu OTP Bank. BNR a respins dosarul și bancherii de la Atena au trebuit să o ia de la capăt. Ce se va întâmpla cu Banca Românescă dacă și tranzacția cu Eximbank pică? Este greu de anticipat, mai ales în condițiile în care industria bancară din România nu mai este atât de atractivă pentru investitori, mai ales din cauza taxei pe active aplicabilă din acest an. Tocmai de aceea, problema este extrem de sensibilă și trebuie tratată cu maximă atenție de acționarii greci, Guvernul de la București și oficialii Băncii Naționale.

Banca Românească avea la finalul anului 2018 active de peste 6,7 miliarde de lei și o cotă de piață de 1,5%, depozite de aproximativ 3 miliarde de lei și credite de circa 4 miliarde de lei, portofoliul de împrumuturi fiind distribuit preponderent pe zona de retail.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)