Comunitatea bancara din Romania solicita ca directivele europene sa fie transpuse in legislatia nationala conform prevederilor aprobate de reglementatorii europeni si in spiritul gandit de emitenti. Doua initiative legislative de modificare a OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori fac obiectul discutiilor din Parlament si din spatiul public, dar prevederile acestora contravin in parte dreptului comunitar, in speta Directivei europene 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale.

Extinderea nerezonabila a sferei de aplicare a legislatiei europene induce un decalaj ingrijorator  in ceea ce priveste practicile bancilor romanesti fata de celelalte state europene unde autoritatile s-au limitat strict la prevederile directivelor si regulamentelor aprobate de legislativul european, inclusiv la nivel de costuri suportate de sistemul bancar.

Impactul cuantificat de Banca Nationala a Romaniei generat de aplicarea celor doua initiative de modificare a OUG 50/2010 ar consta in pierderi estimate, pentru perioada urmatoare, de ordinul a miliardelor de euro (echivalent), iar solvabilitatea sistemului ar scadea ingrijorator. Care este interesul autoritatilor de a reglementa contrar dreptului comunitar si de a produce pierderi sistemului bancar in conditiile in care economia Romaniei are nevoie de finantare pentru a mentine cresterea economica? Ar fi amenintata capacitatea institutiilor de credit de a mai acorda credite necesare dezvoltarii economice. Ar putea afecta perceptia asupra riscului de tara, costul de finantare al entitatilor private locale, cat si costul de finantare al statului in ansamblul sau.

Costurile nu sunt numai de ordin material ci afecteaza si imaginea sistemului bancar si intentiile investitorilor.Transparenta si predictibilitatea sunt atribute necesare in desfasurarea activitatii economice. Actul legislativ nu trebuie sa puna pe ultimul loc interesele economiei romanesti. in procesul decizional trebuie sa se tina cont ca orice presiune nerezonabila pusa pe activul bancilor afecteaza echilibrul si decizia de alocare de capital si de finantare pentru creditare. De fapt, afecteaza intreaga economie.

Asociatia Romana a Bancilor apreciaza referitor la textul initiativei legislative prin care se urmareste reglementarea posibilitatii de rambursare a creditelor in alta moneda decat cea in care au fost acordate (conversie) fara costuri suplimentare pentru consumator, ca desi se doreste a fi o transpunere in legislatia romaneasca a directivei europene 17/2014, au fost adaugate o serie de elemente suplimentare. Aceste elemente suplimentare incalca prevederile directivei europene, iar aplicarea lor este in masura sa genereze prejudicii sistemului bancar si economiei in ansamblu. Ne referim in principal la aplicarea retroactiva a initiativei legislative la contractele aflate in derulare, in conditiile in care Directiva europeana 17/2014, aflata in vigoare, prevede la articolul 43 ca “prezenta directiva nu se aplica contractelor de credit existente inainte de 21 martie 2016”. La articolul 23, alineatul 5 se prevede ca „statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv”. ARB ridica aspectul neconformitatii implementarii directivei prin posibilitatea oferita consumatorului de a converti creditul in orice alta moneda solicitata de acesta la contractele aflate in derulare la momentul intrarii ei in vigoare. in plus, in proiectul de lege se prevede extinderea ariei de acoperire fata de directiva aprobata de Parlamentul European prin acordarea posibilitatii de a converti orice contract de credit, in loc doar de contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, conform directivei.

Propunerea legislativa precizeaza ca modificarea contractelor aflate in derulare se va face prin acte aditionale convenite cu institutiile de credit fara a implica, din partea debitorului,  costuri sau garantii suplimentare. Acest aspect este contrar directivei prin aplicarea si la portofoliul de credite existent si produce pierderi sistemului bancar de ordinul a miliardelor de euro si impact pe stabilitatea sistemului bancar.

Conversia monedei creditului presupune o noua analiza, fapt care implica noi costuri pentru banci. in plus, conversia creditului in alta valuta necesita atat refacerea contractului  de ipoteca imobiliara, cat si o eventuala noua garantie de tip ipoteca mobiliara inscrisa la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare si valuta a creditului. Aceste costuri sunt datorate de client notarului si operatorului de arhiva, evaluatorului, nu bancii.

In concluzie, comunitatea bancara nu sustine propunerea de modificare a OUG 50/2010 in forma propusa, intrucat aduce prejudicii importante sistemului bancar si economiei in ansamblu si incalca prevederile directivei europene 17/2014 aflata deja in vigoare la nivel european.

In ceea ce priveste cea de a doua propunere de modificare a OUG 50/2010 privind rambursarea anticipata a creditului la cursul existent in luna acordarii creditului, ARB considera ca incalca prevederile Directivei europene 17/2014, precum si principiul neretroactivitatii legii civile, iar propunerea legislativa aduce atingere dreptului de proprietate garantat de Constitutia Romaniei. Pierderile pe care le-ar putea suferi sistemul bancar prin aplicarea unei legi contrare dreptului comunitar sunt de ordinul miliardelor de euro, iar rata capitalurilor proprii totale ar scadea cu aproximativ 6 puncte procentuale.

Propunerea legislativa contravine dispozitiilor comunitare din Directiva 17/2014 act comunitar ce trebuie transpus in legislatia Statelor Membre nu mai tarziu de 21 martie 2016 in conditiile in care la articolul 23 din directiva, alineatul 3 se mentioneaza ca rata de schimb valutar la care consumatorul are dreptul de a converti creditul in alta moneda este aceea din ziua aplicarii conversiei si nu cea din momentul acordarii creditului. Tot la articolul 23, alin. 5 se mentioneaza in mod explicit ca statele membre pot aduce modificari suplimentare privind creditele acordate in valuta atat timp cat aceste modificari nu se aplica cu efect retroactiv.
Aplicabilitatea acestei legi in forma propusa ar incalca principiul neretroactivitatii legii civile (“Tempus regit actum”) potrivit caruia validitatea actelor juridice si implicit nulitatea acestora se apreciaza potrivit conditiilor stabilite de legea in vigoare la momentul incheierii actului juridic.

Totodata, potrivit dispozitiilor Codului Civil, imprumutul (de consumatie) este un contract prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte bunuri fungibile, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada aceeasi suma de bani sau aceeasi cantitate de bunuri. Tot Codul Civil prevede ca, in lipsa unei intelegeri contrare intre parti, imprumutatul este obligat sa restituie aceeasi cantitate si calitate de bunuri, oricare ar fi cresterea sau scaderea pretului acestora iar cand obiectul imprumutului este o suma de bani, imprumutatul este obligat sa restituie suma nominala primita, oricare ar fi variatia valorii acesteia. in opinia noastra, propunerea legislativa care face obiectul demersului nostru contravine acestor dispozitii intrucat, conform acestei propuneri, imprumutatul ar avea posibilitatea, contrar unei intelegeri in acest sens intre parti, sa restituie bancii o alta suma nominala decat cea primita cu titlu de imprumut, respectiv o suma inferioara acesteia.

Potrivit dispozitiilor din Constitutia Romaniei, dreptul de proprietate este garantat si ocrotit de catre stat, indiferent de titular, conform articolului 44. Prin propunerea legislativa care face obiectul discutiei, se incalca acest principiu constitutional intrucat se incalca dreptul de proprietate al bancii. Prevederile din Codul Civil mentionate anterior reflecta, in realitate, tocmai acest principiu constitutional deoarece, prin restituirea aceleiasi sume nominale care a fost primita cu titlu de imprumut, se asigura intoarcerea in patrimoniul imprumutatorului a aceluiasi bun. Daca un imprumutat care a primit ca si credit o suma in valuta, in loc sa restituie la termen/e aceeasi suma in valuta, va restitui bancii o suma in lei care sa reprezinte echivalentul valutei la cursul de la data incheierii contractului de credit, in conditiile in care acest curs este mult diferit de cel actual, este evident ca in patrimoniul bancii se va intoarce in final o suma in valuta (in echivalent) mult diminuata, deci dreptul de proprietate al bancii asupra bunului imprumutat este incalcat prin faptul ca va primi inapoi mai putin decat a dat. Din aceasta perspectiva consideram ca propunerea legislativa aduce atingere dreptului de proprietate garantat de Constitutia Romaniei. Avand in vedere toate considerentele si consecintele negative detaliate mai sus, comunitatea bancara nu poate fi de acord cu prevederile propunerii legislative de modificare a OUG 50/2010 referitoare la rambursarea anticipata la cursul de la data acordarii creditului.

Intelegem preocuparea factorilor de decizie de a proteja debitorul contra fluctuatiei cursului de schimb dar trebuie evitata iertarea de datorie in detrimentul creditorilor.

Prioritatile industriei bancare vizeaza mentinerea rolului sistemului bancar de principal finantator al economiei Romaniei, inclusiv prin demersuri pentru respectarea dreptului comunitar,  intarirea disciplinei financiare pentru asigurarea stabilitatii si credibilitatii sectorului bancar si a economiei romanesti.

Comentariu realizat de

Florin Danescu

Presedinte Executiv Asociatia Romana a Bancilor

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)