Monopolul unei clase politice majoritar compromisă, neputincioasă și infamă, neîncrederea, nivelul ridicat al corupției și al birocrației, lipsa de viziune, plafonarea lâncedă de la nivelul societății și pervertirea valorilor, simbolurilor și a judecății morale au creat în timp un cadru în care mulți români – mai ales cei din generația tânără – nu se mai regăsesc. Și atunci părăsesc țara. Unii definitiv!

Exodul românilor se întâmplă cu precădere din zonele subdezvoltate, lăsate de izbeliște la nivel administrativ. Județele ținute deliberat captive în sărăcie și într-un climat de amorțeală pietrificată punctează decisiv la acutizarea problemei emigrației. În aceste județe, șansele de a schimba situația economică decisiv în următorii ani sunt aproape nule pentru că problemele se amplifică pe fondul nivelului de subdezvoltare extrem de îngrijorător de la zi la zi și pe fondul evoluției numărului de oameni care pleacă.

Zicala ”Avem o țară frumoasă, păcat că-i locuită!”, ce face subtil trimitere la calitatea românilor, se transformă dintr-o satiră nevinovată într-o glumă macabră, cu un caracter premonitoriu, despre cantitatea efectivă a populației, care se subțiază pe zi ce trece. România se dezintegrează în toată Europa, făcându-și simțită puternic prezența, prin fenomenul migrației, în statele dezvoltate ca o Românie tot mai mare, devenind însă tot mai mică la ea acasă!

Puterea economiei românești este dată de 8 județe

Economia României trăiește din performanțele notabile a 8 județe (București + Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Bihor, Constanța, Iași și Prahova) și activitatea onorabilă pe care o generează alte 11 județe (Alba, Arad, Argeș, Bacău, Dolj, Galați, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu și Suceava). Restul județelor, 22 la număr, sunt departe de plutonul consemnat, zbătându-se în neputință și nepăsare administrativă. Neajunsurile și sărăcia sunt vizibile cu ochiul liber mai cu seamă în 10 județe (Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui), care se diferențiază îngrijorător de restul țării. Un periplu prin acest zone este, din nefericire, complet banal, plat și scorojit, dezvăluind imaginea ponosită și crispată a unei Românii rătăcite încă în conceptul de ”societate multilateral dezvoltată”, promovată de nomenclatura ceaușistă.

Băncile reprezintă, oriunde în lume, motorul unei economii, inima care pulsează sângele, adică banii, în trupul unei țări. Harta României privită prin prisma acestui mecanism general valabil arată discrepanța majoră dintre zone.

Pentru a evalua interesul băncilor defalcat pe toate cele 41 de județe + București, publicația online www.bankingnews.ro a analizat, firesc, cum este distribuită rețeaua teritorială la nivelul întregii țări. Natural, acolo unde sunt multe unități bancare înseamnă automat că există activitate economică, piață potențială și premise pentru dezvoltare. În opoziție, acolo unde economia bâjbâie, unde investițiile se lasă așteptate și unde nu există preocupare pentru evoluție, agențiile bancare sunt rare.

Cele mai mari bănci în funcție de numărul de agenții (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, ING Bank și Alpha Bank) dețin împreună aproximativ 85% din totalul reței teritoriale bancare din România, care numără în prezent circa 4.000 de unități. Luând în calcul acest detaliu statistic, studiul de față s-a axat pe distribuția teritorială a instituțiilor de credit menționate pentru a obține o imagine de ansamblu asupra interesului băncilor defalcat pe județe. Privind acest tablou, ne putem face automat o idee asupra nivelului prosperității de la nivel local.

Urmărind cifrele rezultate, am construit 5 categorii de diferențiere a județelor României, în funcție de distribuția rețelelor teritoriale ale băncilor: Activitate intensă (peste 550 de unități bancare), Activitate mare (între 100 și 200), Activitate medie (între 70 și 100), Activitate mică (între 40 și 70) și Activitate insignifiantă (sub 40).

De departe, Capitala țării împreună cu județul Ilfov înglobează cele mai multe agenții bancare (peste 550), încadrând această zonă la capitolul ”Activitate intensă”. Nu este de mirare pentru că, până la urmă vorbim, despre cea mai mare densitate a populației și despre cea mai puternică activitate economică. Conform ultimului recensământ, în București trăiau 1,85 milioane de locuitori, iar în județul Ilfov aproape 400.000 de locuitori. Neoficial, populația Capitalei s-ar ridica în prezent până în jurul cifrei de 3 milioane de locuitori. În București, patru instituții de credit – Banca Transilvania, BCR, BRD și Raiffeisen Bank – au peste 70 de sucursale fiecare. De exemplu, Banca Transilvania își desfășoară activitatea pe teritoriul Capitalei în 72 de unități, care alcătuiesc o rețea dublă față de cea constituită de toate băncile în județele Călărași, Giurgiu, Botoșani sau Ialomița. O prezență bună în București o au și celelalte bănci analizate (ING Bank, UniCredit Bank, CEC Bank și Alpha Bank), fiecare mizând pe cel puțin 30 de agenții, acestea având practic o rețea similară cu cea formată de toate băncile în județele codașe (Călărași, Giurgiu, Botoșani și Ialomița).

Categoria ”Activitate mare” cuprinde 7 județe, care adună împreună 4,7 milioane de locuitori, respectiv Cluj (690.000 de locuitori), Timiș (683.000 de locuitori), Brașov (550.000 de locuitori), Bihor (575.000 de locuitori), Constanța (685.000 de locuitori), Iași (770.000 de locuitori) și Prahova (760.000 de locuitori). Toate aceste județe beneficiază de rețele bancare cuprinse între 100 și 200 de unități. Cele mai multe agenții bancare le regăsim în județul Cluj (peste 180), urmat de Timiș și Constanța (aproximativ 150), Prahova și Brașov (peste 130), Iași și Bihor (aproximativ 120). În județul Cluj, Banca Transilvania este la ea acasă și se simte ca peștele în apă, având o rețea de peste 50 de unități, număr cel puțin dublu față de toate celelalte competitoare. Toate cele 7 județe se bucură de o evoluție impresionantă a activității economice locale, investițiile străine majore în domenii precum IT&C sau auto concentrându-se în ultimii ani în aceste zone.

Județele Arad, Argeș, Bacău, Galați, Mureș, Sibiu și Suceava încep să strălucească

Promițătoare este situația județelor cuprinse în categoria ”Activitate medie”, Alba, Arad, Argeș, Bacău, Dolj, Galați, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu și Suceava fiind zonele care fac pași importanți pe scara dezvoltării economice. Băncile au observat acest lucru, fapt pentru care au asigurat o prezență teritorială cel puțin satisfăcătoare în condițiile date. Cel mai bine din punctul de vedere al prezenței bancare stau județele Arad, Argeș, Bacău, Galați, Mureș, Sibiu și Suceava (cu peste 90 de unități), ceea ce arată că sunt foarte aproape de a urca pe treapta superioară din scara ce urmărește dezvoltarea economică.

Expresia ”nici prea-prea, nici foarte-foarte” pare să descrie cel mai bine situația județelor cuprinse în categoria ”Activitate mică”: Bistrița-Năsăud, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sălaj, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea. Concluzia pentru toate aceste zone este că mai au mult de muncă pentru a genera o dezvoltare vizibilă. Cele mai mari șanse de a se apropia de județele cu activitate medie le regăsim în Brăila, Buzău, Neamț, Satu Mare, Vâlcea și Vrancea, însă rămâne de văzut cât de efervescente vor fi economiile locale.

Băncile stau departe de cele 10 județe, care formează o Românie crispată și săracă și care numără împreună peste 3 milioane de locuitori

Botoșani (410.000 de locuitori), Călărași (300.000 de locuitori), Caraș-Severin (295.000 de locuitori), Covasna (210.000 de locuitori), Giurgiu (280.000 de locuitori), Ialomița (275.000 de locuitori), Mehedinți (265.000 de locuitori), Teleorman (380.000 de locuitori), Tulcea (215.000 de locuitori) și Vaslui (395.000 de locuitori) sunt cele 10 județe care fac parte din categoria ”Activitate insignifiantă”. Practic, în aceste zone pare că timp a rămas pe loc, aproape nimic notabil nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Pentru a face o comparație ce poate prezenta în detaliu nivelul de subdezvoltare, trebuie să menționăm faptul că cifra neoficială de 3 milioane de locuitori din București este similară sumei populației din cele 10 județe. Însă, numărul agențiilor din Capitală este aproape dublu față de rețeaua teritorială prin care băncile deservesc locuitorii din Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui. Înspăimântător și dezolant!

Darea în plată ”a dat naștere” condițiilor vitrege pentru creditele ipotecare acordate pentru populația din județele fără potențial

Începând cu anul 2016, de la intrarea în vigoare a legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, piața împrumuturilor destinate achiziției de locuințe a fost distorsionată puternic mai cu seamă din punctul de vedere al condițiilor de eligibilitate. Cea mai importantă schimbare ce poate fi observată la nivelul ofertelor bancare se referă la avansul solicitat pentru un credit ipotecar și la costurile acestui tip de produse, care diferă în funcție de zona unde locuiește clientul.

BCR este una dintre instituțiile de credit care au înăsprit cerințele la împrumuturile pentru locuințe, avansul solicitat variind între 15% și 35% din valoarea investiției, în funcție de localitatea în care este situat imobilul și profilul clientului. Astfel, potențialii clienți din județele Vaslui, Botoșani, Ialomița, Giurgiu, Olt, Satu Mare sau Teleorman au nevoie de un avans mai mare de 15%, aceste zone fiind considerate de bancă a fi cu un risc crescut.

Povestea se repetă și în cazul ofertei Raiffeisen Bank, care solicită la fel un avans situat între 15% – 35% din valoarea imobilului. ”Avansul de 15% se aplică pentru achiziția imobilelor din localitățile cu un indice pozitiv de evoluție a pieței imobiliare”, se subliniază în descrierea produsului de finanțare ipotecară. Județele unde nu este valabil avansul de 15% sunt Caraș-Severin, Covasna, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Teleorman și Vaslui.

Analizând județele unde cele două bănci nu aplică avansul de 15% putem observa că sunt cam aceleași zone care fac parte din categoria ”Activitate insignifiantă”.

Volumul creditelor din București+Ilfov este de 8 ori mai mare decât suma soldurilor din cele 10 județe sărace

Discrepanța dintre zonele României se poate observa și urmărind structura în profil teritorial a creditelor acordate de băncile locale. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la finalul lunii octombrie 2019, valoarea totală a împrumuturilor (lei + euro, exprimat în lei) acordate populației și companiilor era de 270,48 miliarde lei. Cele 10 județe (Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui), care alcătuiesc categoria ”Activitate insignifiantă”, însumau un volum al creditelor de 13,57 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5% din totalul împrumuturilor acordate în toată țara.

Spre comparație, soldul finanțărilor din București+Ilfov era de 108 miliarde lei, ceea ce înseamnă de 8 ori mai mare decât valoarea creditelor din cele 10 zone. Companiile din Capitală (inclusiv Ilfov) au accesat împrumuturi de 49,6 miliarde lei, în timp ce firmele din Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui au luat împreună credite de 4,5 miliarde lei. Suma este ceva mai mică decât soldul înregistrat de companiile din județul Constanța (4,71 miliarde lei). Pe de altă parte, populația din București+Ilfov s-a împrumutat de 50,7 miliarde lei, față de numai 8,9 miliarde lei cât au primit locuitorii din cele 10 județe. Volumul creditelor luate de românii din aceste zone este aproape similar cu cel consemnat în județele Cluj (8,12 miliarde lei) și Timiș (7,78 miliarde lei).

Din plutonul celor 10 județe codașe, cifrele înregistrate de Giurgiu și Covasna arată cel mai rău, aceste zone nereușind să adune fiecare un volum al creditelor acordate companiilor și populației care să depășească un miliard de lei. Mai mult, în Giurgiu, Caraș-Severin și Mehedinți întâlnim cea mai neînsemnată dezvoltare pe palierul antreprenorial, firmele de aici reușind performanța negativă de a acumula un volum al finanțărilor situat în jurul a 250 milioane de lei/județ. Cele mai bune cifre le consemnează județul Tulcea, care se apropie de un sold total al împrumuturilor de 2 miliarde lei, distribuit aproape în mod egal pe companii și populație.

Taxa pe lăcomie a pus gaz pe foc, accelerând restructurarea rețelelor teritoriale

Cifrele statistice arată că reţeau teritorială a industriei bancare s-a diminuat cu o treime în intervalul 2008 – 2018, de la 6.552 de unităţi în decembrie 2008 până la 4.341 de unităţi în decembrie 2018. Concluzia este una dureroasă: industria bancară a pierdut în 10 ani peste 2.200 de sucursale. Și de parcă nu era suficient, la finalul anului trecut și-a făcut apariția taxa pe active, botezată inițial ”taxa pe lăcomie ”de autoritățile de la București.

Noul bir pe activitatea bancară și-a arătat deja efectele negative asupra instituțiilor de credit, restructurarea industrie bancare, în sensul redimensionării rețelelor de agenții, accentuându-se pe parcursul acestui an. Astfel, în primele nouă luni din 2019, numărul sucursalelor a scăzut cu aproape 400 de unități. Spre comparație, pe tot parcursul anului 2018, băncile au închis puțin peste 200 de agenții, o parte importantă a acestei cifre fiind generată de procesul de absorbție a Bancpost, care fusese cumpărată de Banca Transilvania în 2017.

În cele 9 luni din 2019, cea mai agresivă bancă din punctul de vedere al redimensionării rețelei teritoriale a fost BCR, care a renunțat la 78 de unități. Instituția de credit încheiase anul 2018 cu un total de 509 de agenții pentru segmentul retail, după primele trei trimestre din 2019 rețeaua diminuându-se la 431 de unități. Alte bănci care au operat redimensionări consistente ale rețelelor sunt Raiffeisen Bank (-53) și BRD (-49). În esență, Raiffeisen Bank a coborât mult sub pragul de 400 de unități, activând în prezent prin intermediul a 366 de agenții, iar BRD a coborât mult sub pragul de 700, operând o rețea de 674 de sucursale.

Proverbul ”La omul sărac nici boii nu trag!” poate îngloba concluziile principale ce izvorăsc privind harta industriei bancare din România, pe care vă las să le trageți fiecare!

Analiza publicată de BankingNews.ro poate fi preluată doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)