Procesul de pregătire a tranziției către un nou set de indici de referință de înlocuire pentru LIBOR a fost deja demarat la nivel european (Sursa Foto: Barron’s)

Este deja o certitudine: indicele LIBOR va înceta formal la sfârșitul anului 2021 pentru majoritatea monedelor pentru care este utilizat, cum ar fi lira sterlină, euro, francul elvețian sau yenul japonez. De menționat că pentru împrumuturile acordate în dolari care folosesc Libor, legislația UE prevede încetarea acestora până pe 30 iunie 2023. Dispariția LIBOR implică o serie de provocări pentru bănci și administratorii de active în relația cu proprii clienți, fiind obligate să înlocuiască în contractele de credit LIBOR-ul cu noul indice de referință care va fi desemnat.

Băncile din România nu sunt ferite de această problemă, având în vedere faptul că împrumuturile în franci elvețieni acordate în perioada 2006 – 2008 sunt ”legate” de LIBOR, iar indicele de referință trebuie eliminat din toate contractele de credit în care apare. În urma unei solicitări transmise Băncii Naționale a României de către publicația online BankingNews, reprezentanții instituției au explicat că ”indicele LIBOR CHF va fi înlocuit de drept, în mod automat, în cadrul oricărui contract sau al oricărui instrument financiar, cu noul indice de referință de înlocuire, fără a fi necesară renegocierea contractelor sau alte demersuri, dacă părțile la contract nu agreează în prealabil un alt indice de înlocuire”.

De altfel, Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate națională competentă în domeniul supravegherii indicilor utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare (reglementați la nivel european prin Regulamentul (UE) 2016/1011 – Benchmark Regulation), a fost implicată în procesul de adaptare a cadrului legal european, menit să atenueze efectele dispariției anunțate a indicilor LIBOR, pentru toate monedele și scadențele, începând cu ianuarie 2022 și până la finalul anului 2023.

Amendamentele recent adoptate asupra Benchmark Regulation permit Comisiei Europene să desemneze unul sau mai mulți indici de referință de înlocuire, pentru un indice de referință care încetează și care este important la nivel european.

”În acest sens, procesul de pregătire a tranziției către un nou set de indici de referință de înlocuire pentru LIBOR a fost deja demarat la nivel european, iar BNR va fi implicată activ în acest efort, alături de Comisia Europeană și de alte autorități naționale interesate de acest subiect. De asemenea, precizăm că BNR este în dialog pe această temă cu Asociația Română a Băncilor. La nivelul Comisiei vor fi analizate diferite metode de calcul și marje de ajustare pentru a înlocui indicii LIBOR pentru anumite monede și scadențe, în scopul identificării variantei optime, având în vedere particularitățile piețelor financiare dar și cerințele legale existente vizând protecția consumatorilor de servicii financiare”, au menționat, în exclusivitate, pentru BankingNews oficialii Băncii Naționale a României.

Ultimele date privind creditele în franci elvețieni din România, valabile la finalul anului 2019 arată că la acea data existau 19.084 de debitori persoane fizice care aveau un sold al împrumuturilor în franci elveţieni de circa 3,2 miliarde de lei. Practic, numărul persoanelor fizice care mai aveau credite în franci elveţieni se diminuase de aproape patru ori față de finalul anului 2014, înainte ca această monedă să se aprecieze puternic în raport cu leul, în timp se soldul acestor împrumuturi scăzuse de circa trei ori. Pe segmentul companiilor, băncile mai aveau tot atunci în bilanţuri 65 de credite în franci elveţieni acordate unui număr de 55 de companii, în valoare de aproximativ 28 milioane de lei.

Este interzisă, conform legii, reproducerea integrală sau parțială, pe orice cale, a conținutului BankingNews fără citarea sursei. 

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)