Gyula Fatér: Tehnologia la contribui la personalizarea serviciilor bancare.

OTP Bank vizează atingerea nivelului de 5% pentru cota de piață din România până în 2024, prin dezvoltarea liniei de business IMM și îmbunătățirea serviciilor financiare, care vor contribui la creșterea eficienței proceselor și implicit a băncii. Această țintă ambițioasă se traduce printr-o dublare a business-ului local, în condițiile în care, potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 31 decembrie 2020, OTP Bank avea o cotă de piață de 2,65%, cu active în valoare totală de 13,2 miliarde de lei. Gyula Fatér, CEO, OTP Bank, a prezentat, într-un interviu acordat publicației BankingNews, strategia băncii cu acționariat maghiar pentru următorii 3 ani, care include o serie de măsuri ce vizează majorarea portofoliul de clienți, dezvoltarea teritorială, lărgirea echipei și accelerarea digitalizării.

Cum se transformă produsele și serviciile bancare ca urmare a impactului crizei de sănătate generată de pandemia de coronavirus, ce nevoi au clienții în noua conjunctură și cum răspunde OTP Bank noilor provocări?

Cu siguranță, băncile vor accelera în continuare procesele de digitalizare. Pandemia din 2020, așa cum ne-au arătat multe alte crize globale din istorie, a afectat accelerarea unor tendințe. În acest caz, digitalizarea a explodat și a cunoscut o dezvoltare rapidă, iar această tendință va continua. Sunt sigur că agențiile bancare nu vor dispărea odată cu digitalizarea, dar rolul lor va fi diferit. Mai puține tranzacții cash, dar mai multă activitate de consiliere financiară. Aceasta este o tendință clară și este motivul pentru care ne vom menține rețeaua de agenții. A treia tendință va fi aceea prin care băncile vor fi transformate în furnizori de servicii complexe, în companii orientate către clienți, care nu numai că deservesc nevoile financiare, ci merg dincolo de activitățile bancare și creează ecosisteme. Această tendință este determinată în mare măsură de faptul că produsele bancare devin din ce în ce mai mult o marfă, un instrument, și de faptul că apar noi concurenți, în special companii mari de tehnologie, care vor oferi tot mai multe servicii financiare de bază. De asemenea, băncile trebuie să găsească surse suplimentare de venit și să își dezvolte oferta de servicii pentru a atrage și a fideliza clienții. Aceasta poate fi o piață și pentru serviciile de contabilitate. Și, în cele din urmă, aș sublinia o viitoare tendință de personalizare a serviciilor bancare. Noile tehnologii, cum sunt inteligența artificială sau motoarele chatbot, ne permit să personalizăm serviciile cu un nivel acceptabil de cost. Va fi posibil să evaluăm poziția financiară a clienților fără a utiliza un model standard și să putem propune o ofertă personalizată, fără implicarea unui număr mare de analiști cu pregătire specifică. În ceea ce privește OTP Bank, în perioada următoare, vom continua procesul de digitalizare. Vrem să finalizăm toate proiectele de digitalizare pe care le-am planificat, să oferim clienților noștri produse și servicii bancare rapide și simplificate, dar ne bazăm totuși pe consilierea personală pe care colegii noștri o oferă clienților. Pentru noi este obligatoriu să avem contact personal cu clienții. Și acesta este un lucru pe care clienții noștri îl așteaptă de la noi. În ceea ce privește OTP Bank, avem ținte mari, scopul nostru fiind cota de piață de 5% până în 2024, prin dezvoltarea liniei de business IMM și îmbunătățirea serviciilor financiare, care ne vor ajuta să creștem eficiența proceselor și implicit a băncii.

Care sunt măsurile întreprinse de OTP Bank pentru susținerea clienților în toată această perioadă grea și ce soluții au la îndemână debitorii care se confruntă în continuare cu probleme la plata ratelor?

A fost un an cu provocări pentru toată lumea. Noi am reușit să gestionăm portofoliul băncii și planurile corespunzător. Din perspectiva planurilor OTP Bank, stăm bine. Majoritatea clienților noștri nu se confruntă cu probleme mari. Însă, bineînțeles, suntem cu toții îngrijorați de ce va urma. Deocamdată, măsurile de protecție și restricții anti-Covid continuă. Consider însă că economia, în general, sistemul bancar, și mai ales OTP Bank România, vor reuși să depășească această situație, iar sentimentul în piață este destul de pozitiv. IMM Invest este unul dintre cele mai de succes programe publice, cu un impact real într-o mare parte a economiei locale. În contextul generat de pandemia COVID-19, rolul său de a susține reluarea activității economiei locale și de a sprijini acele companii care au capacitatea de a merge mai departe și de a se reinventa, a fost îndeplinit. Acest program a reprezentat pentru OTP Bank România circa 40% din volumul de credite acordat anul trecut către IMM-uri și companii micro. OTP Bank este una dintre cele mai active bănci în cadrul programelor guvernamentale, fiind partener atât pentru IMM Invest, cât și pentru IMM Leasing sau pentru programul de garantare derulat prin Eximbank pentru companiile mari.

În ce fel va afecta pandemia de coronavirus activitatea băncilor din România în 2021 și 2022 și ce scenarii luați în calcul? Cum va arăta bankingul după pandemie și ce lecții au putut fi învățate în această perioadă de criză sanitară? Care sunt așteptările dumneavoastră în privința evoluției OTP Bank în acest an și în 2022?

Pentru 2021, strategia Apollo de creștere a OTP Bank viza o majorare de peste 16% a împrumuturilor performante. Reamintesc că la jumătatea anului am raportat o creștere de 16% a volumului creditelor performante. Continuăm investițiile în digitalizare, lucrăm la transformarea organizațională, ne extindem rețeaua teritorială și introducem, treptat, noi produse și servicii financiare. Dezvoltarea implică și creșterea echipei, iar anul trecut am creat 200 de noi locuri de muncă, ajungând acum la circa 1.700 de angajați. Avem ca obiectiv și atragerea de noi clienți și de aceea investim, la nivel național, în campanii de marketing dedicate, deschiderea de noi sucursale și soluții digitale. Această strategie va duce și la fidelizarea și creșterea nivelului de satisfacție al clienților existenți. În ceea ce privește sistemul bancar din România, acesta va continua să rămână puternic, cu o creștere semnificativă a segmentului de creditare în 2021.

Care sunt previziunile privind creditarea în acest an și cum se vor raporta românii la economisire în 2021? Cum au evoluat la OTP Bank acești indicatori în ultimele luni și ce previziuni aveți pentru acest an? Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, măsurile administrative și/sau politice necesare pentru accelerarea creditării în România, unde nivelul intermedierii financiare este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană?

În ceea ce privește performanța creditării din acest an, estimăm că piața va crește nestingherită de consecințele COVID-19. Creditarea pentru persoane fizice este o zonă foarte activă, cu alocări și finanțări care vor depăși valorile din anii precedenți. Cu toate acestea, rambursarea și refinanțarea portofoliului existent va duce la o creștere anuală de o singură cifră a soldului (+ 3%). Împrumuturile acordate persoanelor juridice vor menține ritmul de creștere înregistrat în 2020 și în anul 2021 (+10 la 12%). La OTP Bank, în primul semestru al acestui an, volumul creditelor performante a crescut cu 16% în primul semestru din 2021, fiind susținut puternic de creșterea împrumuturilor nou acordate către clienți +158%, de creșterea creditării imobiliare +116%, sau de contribuția solidă a segmentului corporativ +9% de la an la an. Programele IMM Invest și Noua Casă sunt vectori importanți pentru cererea aparent accelerată de împrumuturi din România. Există foarte mult spațiu de creștere, avand in vedere nivelul relativ scăzut al împrumuturilor raportat la PIB. Pe de altă parte, mai devreme sau mai târziu, ratele dobânzilor încep să crească, ceea ce de obicei nu ajută la creșterea cererii de împrumut. Cred cu tărie că implicarea directă a sistemului bancar în distribuirea subvențiilor și împrumuturilor UE ar atinge eficiența și impactul maxim asupra economiei.

Cât de pregătiți sunt românii pentru adoptarea bankingului digital, cât de familiarizați sunt cu transformarea digitală și ce măsuri sunt necesare pentru a ”grăbi” digitalizarea în România? Ce noutăți are OTP Bank din acest punct de vedere?

În România, ca aproape peste tot, pandemia a forțat oamenii să învețe și să folosească noi servicii digitale. Acest lucru a stimulat cu siguranță deschiderea noastră de a fi, și în domeniul bancar, mai prezenți în spațiul on-line. OTP Bank România va continua procesele și sistemele de digitalizare, în direcția nevoilor și cerințelor clienților băncii. Digitalizarea este un stil de viață. Nu poate fi nici oprit, nici încetinit, iar românii adoptă cu ușurință noile tehnologii și tot ce ține de sfera digitalizării. În ultimul an, de exemplu, am lansat un serviciu de deschidere conturi complet digital, pentru persoane fizice; posibilitatea de a lua un credit de nevoi personale on-line, pentru clienții noi; am introdus serviciul OTP POSibil, o soluţie care facilitează plata cu cardul şi folosirea telefonului mobil în loc de POS. Totodată, lucrăm la mai multe proiecte digitale, complet agile. Fără îndoială acesta este viitorul. Sunt optimist în acest sens.

Cum poate contribui bankingul digital la micșorarea decalajului dintre mediul urban și mediul rural din țara noastră și cât de prezentă este OTP Bank în afara marilor dezvoltări urbane? Ce fel de produse și servicii bancare dedicate mediului rural va lansa OTP Bank și cum vor fi acestea adaptate noilor realități impuse de criza sanitară?

Aici sunt mai puțin optimist. Din păcate, acest decalaj crește. Există un segment care necesită soluții digitale de ultimă generație, ca în Europa de Vest, însă infrastructura digitală și cunoștințele financiare și digitale de bază lipsesc în unele părți ale țării. Fundația noastră, Fundația OTP Bank România, a schimbat recent strategia pentru a putea identifica parteneri prezenți și în zonele rurale, care ne pot ajuta să popularizăm materialele necesare de învățare și instruire în rândul adulților, tinerilor și copiilor. Investim continuu în educația financiară a potențialilor clienți de toate vârstele. Pentru noi este o prioritate.

Cum va influența criza de sănătate economia românească, ce așteptări aveți în privința principalilor indicatori economici, cum vor evolua cursul valutar și dobânzile în 2021?

Estimăm o creștere de 7% a PIB pentru 2021, cu prognoze pozitive pentru 2022-2023, având în vedere potențialul mare de creștere. Inflația ar putea atinge maximul de 5,4%, până la finalul anului 2021, iar BNR a început să comunice asupra unei posibile înăspriri prin controlul lichidității. Orice creștere a ratei dobânzii de politică monetară depinde de evoluțiile globale și vom vedea impactul și asupra ratelor ROBOR. Pe de altă parte, estimăm un curs valutar mai stabil, cu o rată medie de schimb de 1 EUR mai aproape de 4.92 RON.

Ce planuri are OTP Bank pe termen lung pe piața locală și cât de importantă și viabilă este o clasare mai bună în topul celor mai mari bănci din România după nivelul activelor? Strategia de dezvoltare vizează numai partea organică sau OTP Bank este deschisă unor eventuale achiziții?

Obiectivul nostru este să fim profitabili pe termen lung, însă în acest an nu ne concentrăm pe profit. Sunt momente în care trebuie să decidem dacă urmărim rezultate pe termen scurt, mediu sau lung. Noi avem ca obiectiv rezultate pe termen lung. Avem răbdare și continuăm investițiile începute în anii trecuți: sucursale noi, mai mulți colegi, noi tehnologii, soluții digitale și mai mult accent pus pe zona de marketing. Aceste obiective au în prim-plan clienți persoane fizice, micro antreprenori, IMM-uri și, de asemenea, companii mari. Angajamentul nostru în România este să creștem. În primul rând, ne concentrăm pe creștere organică. Programul nostru de dezvoltare, Apollo, este axat pe creștere organică. Dacă există însă oportunități în piață, le vom analiza și vom vedea dacă mergem mai departe sau nu.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)