Oficialii bancii centrale spun ca BNR a avut un rol limitat in elaborarea proiectului de act normativ privind reesalonarea creditelor pentru 2 ani. Contributia BNR este una statistica, sa nu se limiteze deciziile comerciale ale bancilor, afirma guvernatorul Mugur Isarescu. Insa care este castigul bancilor? De ce aceasta masura acum? Cu cat va fi impulsionat consumul in doi ani?

UPDATE: Liviu Voinea a declarat la ZF Live, ca “masura a venit acum pentru ca piata are exces de lichiditate, acum este momentul.”
Ministrul a delarat ca prin acest pachet de masuri “se urmareste sa se stimuleze sectorul privat. Ca sa nu stam la mana agriculturii sau a exporturilor, sprijim cheltuielile sectorului privat, care anul trecut a scazut cu 3%. Aceasta masura nu costa Staul, nu e una ordodoxa, dar nu afecteaza bugetul. Economia are deficit de cerere, nu de oferta”, a mai explicat ministrul.

Explicatii putine si incomplete despre noua masura. Ce se ascunde?

Din primul anunt am inteles cui se adreseaza – restantierilor. Dar de ce acum? Oare creditele neperformante sunt in corzi? Ratele de neperformanta prezentate public sunt reale?

Guvernatorul BNR a explicat ca de restructurare vor beneficia restantierii, argumentand ca estimarea de 4 miliarde lei privind veniturile nerealizate de banci nu pot fi considerate pierderi, atat timp cat creditele in discutie riscau sa nu mai fie rambursate. Domnia sa a spus ca bancile nu ar avea motive prudentiale sau de afaceri pentru a reesalona creditele fara restante, dar ar putea sa aleaga o usurare a platilor pentru clientii care “gafaie” si sunt aproape de neperformanta.

“Eu fac o judecata care mi se pare normala, ca sa nu zic sanatoasa. Daca ceva este neperformant, este neperfomant pentru ca debitorul nu poate sa plateasca sau rata i se pare prea mare. Chiar daca plateste, plateste cu dificultate, gafaie si asa mai departe. Daca ceva este apropiat de neperformant, o usurare a serviciului datoriei nu duce la o pierdere mai mare, duce la o rata de neperformanta mai mica. Asta este judecata, asa ca nu pot sa va inteleg chiar bine intrebarea”, a raspuns Isarescu, la intrebarea daca BNR nu este ingrijorata de eventuale pierderi in sistemul bancar in situatia in care se materializeaza estimarea Guvernului ca bancile nu vor realiza venituri de 4 miliarde de lei.

Guvernatorul a punctat clar in conferinta de presa: este preferabila o astfel de masura decat cea adoptata in Ungaria, cu tranformarea creditelor ipotecare din valuta in forinti, la un curs fix.

Dar cum stam cu creditele neperformate?

Rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel care “da fiori”, de 21,6%, indicatorul ar putea fi in realitate mai mare. Asa ca, BNR a inceput o verificare amanutita, in decembrie, a modului in care bancile recunosc creditele neperformante si constituie provizioane pentru acestea. Rezultatele nu au aparut…

PROIECT – Si in Romania exista o propunere legislativa a UDMR de preschimare a creditelor din valuta in lei, la cursul la care au fost accesate imprumuturile. Seful BNR nu este pentru acest proiect.

Ce stim:
– discutia despre reesalonare a fost deja prezentata catre FMI si acceptata,
– BNR recunoaste ca este de preferat o astfel de lege si intareste ca se adreseaza restantierilor,
– FMI este impotriva unei legi a falimentului personal in Romania,
– legea despre converirea creditelor in lei se gaseste in Parlament insa BNR va face lobby impotriva acestei masuri

Dintre toate “relele” (punctate mai sus – faceti voi conexiunile!), aceasta solutie prezentata de Guvern este cea mai putin costisitoare, atat pentru Stat cat si pentru banci.

Intrebare: exista o coincidenta? Macar una?

Ce declara Liviu Voinea, ministrul care s-a ocupat de acest proiect de ordonanta de Guvern

“Bancile au de castigat pentru ca scade riscul creditelor neperformante. Persoanele au de castigat. Statul castiga. Nu e pomana electorala, toata lumea castiga”, spune Voinea.

Gabriela Dinu

Publicatia online www.bankingnews.ro este cea mai completa sursa de informatii financiar-bancare, fiind structurata pe doua componente distincte, ambele avand acelasi rol: informarea exacta a publicului larg cu privire la produsele si serviciile financiar-bancare disponibile pe piata romaneasca de profil.

Leave a Reply

  • (not be published)