Creșterea economică anuntată pentru primul trimestru nu este resimțită în termeni reali din cauza inflației

Pandemia de coronavirus a fost un șoc de proporții istorice pentru din toată Europa, economia zonei euro contractându-se cu 6,6 % în 2020. Deși, în general, întreprinderile și consumatorii s-au adaptat pentru a face față mai bine măsurilor de izolare, multe sectoare, cum ar fi turismul și serviciile continuă să sufere. Cele mai recente date arată că ratele de creștere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză abia la sfârșitul anului 2022, potrivit Comisiei Europene.

Potrivit sursei, inflația a crescut puternic la începutul anului 2021, ca urmare a majorării prețurilor la energie și a unei serii de factori temporari și tehnici, cum ar fi ajustarea anuală a ponderilor acordate bunurilor și serviciilor în coșul de consum utilizat pentru calcularea inflației. Inversarea unei reduceri a TVA-ului și introducerea unei taxe pe emisiile de carbon în Germania au avut, de asemenea, un efect semnificativ.

Inflația va varia semnificativ în cursul acestui an, deoarece prețurile estimate ale energiei și variațiile ratelor TVA generează fluctuații semnificative ale nivelului prețurilor în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 și la 1,5 % în 2022. În zona euro, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,7 % în 2021 și la 1,3 % în 2021.

În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% în 2022, arata datele Comisiei Europene. Ratele de creștere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2022, anunță instituția.

Pe măsură ce specialiștii se așteaptă la o recuperare a cererii post-pandemice în Europa, creșterea prețurilor pentru materiile prime și materiale va testa capacitatea de adaptare atat a firmelor care vor fi nevoite să perceapă prețuri mai mari pentru produsele și serviciile lor, și implicit a Guvernelor si băncilor centrale de a contracara dinamica prețurilor de consum.

Inflație globală, la finalul verii. Tendința se va manifesta și în România

Odată cu creșterea costurilor de producție se previzionează o creștere tranzitorie a inflației globale la sfârșitul verii, potrivit unei analize Euler Hermes. Cu toate acestea, specialiștii au luat în calcul două scenarii de risc alternative care ar putea duce la o inflație mai mare: prețuri de producție persistente sau un șoc politic care afectează sectoarele cheie (de exemplu, politica climatică cu impozite mai mari pe industria energetică, reglementări mai stricte asupra produselor alimentare etc.).

Cursul de schimb este o sursă suplimentară de incertitudine pentru sectoarele exportatoare. Potențialul „mecanism de compensare” prin exporturi poate fi consolidat sau anulat de fluctuațiile cursului de schimb. Într-adevăr, firmele din zona euro ar putea să vândă la prețuri nominale mai mari în dolari, de exemplu, dar dacă între timp euro se va aprecia, atunci impactul asupra profiturilor în euro se va diminua. Pentru a ilustra acest lucru, în 11 din ultimii 20 de ani, euro s-a apreciat în timp ce inflația a fost mai mare în SUA decât în zona euro.

Euler Hermes: România in TOP țări cu inflație ridicată

Potrivit sursei citate, și în cazul României se evidențiază tendințele manifestate la nivel global în legatură cu inflația. Țara noastră este de ceva timp obișnuită cu prezența în topul țărilor cu inflația cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Atingerea și chiar depășirea în ultimele luni a nivelului de 3% față de puțin peste 2% la finalul anului trecut imprimă anumite semne de îngrijorare, fiind spre limita superioară a intervalului de variație urmărit de BNR.

În structură, principalele componente ce au generat creșteri de prețuri atât la nivel global cât și local au fost tarifele crescute la energie, carburanți, anumite blocaje pe lanțul ofertei (unele – precum criza semiconductorilor – fiind estimate să persiste cel puțin pe parcursul acestui an) și nu în ultimul rând – mai ales în cazul României – o producție agricolă foarte redusă anul trecut. Ultimul factor a contribuit decisiv la creșterea prețurilor produselor alimentare în condițiile în care acestea dețin mai mult de 30% din cosul de cumpărături la noi în țară. Desigur, există și o veste bună dacă producția agricolă va fi – conform așteptărilor – semnificativ peste cea de anul trecut, putând aduce un efect de bază pozitiv atât în domolirea per ansamblu a prețurilor cât și prin contribuția la creșterea economică.

”În România, presiunea inflaționistă a venit „la pachet” cu creșterea record a PIB-ului de 2.8% dintre țările Uniunii Europene (-0.4% per ansamblu) pentru trimestrul 1 al acestui an. Revenirea din semestrul II a anului trecut se continuă fiind în linie cu eforturile de impulsionare a economiei.

Temerile referitoare la inflație pot părea puțin exagerate. Anterior crizei pandemice, retorica se centra pe riscul deflaționist însoțit de o eventuală recesiune economică. Căderea abruptă a veniturilor din primul val pandemic accentuase această posibilitate. Revenirea rapidă a economiilor afectate în ultimele 12 luni a schimbat optica spre riscul de supra-încălzire și în consecință spre creșterea prețurilor.

De fapt, adevarata „frică” a piețelor financiare globale nu este atât inflația în sine – un lucru de altfel benefic dacă nivelul este controlabil atunci când vorbim de relansare economică – ci posibilitatea creșterii ratelor de dobândă de referință ce ar diminua semnificativ profturile companiilor și implicit randamentele deținătorilor de acțiuni și obligațiuni. Privind însă pe termen mai lung, șocurile pe termen scurt aferente unor creșteri succesive de dobânzi – aflate de mult timp la minime istorice la nivel global – ar putea constitui prețul necesar ce trebuie plătit pentru asigurarea sustenabilității economice. ”, declară Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director Euler Hermes România.

Ce așteptări are BNR

Si Banca Națională precizează ca dinamica inflaționistă a fost imprimată de liberarizarea prețurilor la energie, respectiv cotațiile țițeiului, iar tendința se păstrează pe toată perioada anului 2021. “Rata anuală a inflației s-a majorat considerabil în trimestrul I 2021 – cu 0,99 puncte procentuale, până la 3,05 la sută –, apropiindu-se de limita superioară a intervalului de variație din jurul țintei. Saltul de dinamică a fost imprimat de componenta energetică a coșului de consum, în contextul liberalizării pieței de electricitate pentru consumatorii casnici începând cu 1 ianuarie, respectiv al accentuării pantei ascendente a cotațiilor țițeiului.

Rata anuală a inflației se va înscrie pe o traiectorie pronunțat ascendentă în lunile următoare, atingând 4,1 la sută în luna decembrie. Natura preponderent temporară a șocurilor anticipate pentru acest an, va implica ulterior efecte de bază favorabile, urmând ca rata anuală a inflației să coboare până la 3 la sută la finele anului 2022”, se arata in raport.

Cum vede Guvernul semnalele inflaționiste menționate deja de BNR

Premierul Florin Cîțu afirma recent într-o postare pe pagina sa de Facebook că România este pe locul 6 în UE la rata anuală a inflației în luna aprilie, ceea ce, consideră domnia sa, este o mare realizare și se datorează măsurilor economice luate de guvern.

Din păcate, Florin Cîțu face o referire doar la la rata anuală, ce cuprinde in mare parte anul 2020 cand economia a fost in lockdown, iar revenirea consumului si majorarea prețurilor au avut loc în primul trimestru din 2021. Aceste noi date se vor regasi, cu siguranta, in viitoarele cifre ale Eurostat.

Creșterea economică anuntată pentru primul trimestru nu este resimțită în termeni reali din cauza inflației

Cu alte cuvinte, toate castigurile in termeni reali anuntate recent, ce fac referire la revenirea economica sau “cea mai mare creștere economică din UE în trimestrul I 2021″, cum anunță premierul, țin cont de evolutia dinamicii prețurilor. Cu alte cuvinte, nu se simt în economia reală. Iar economiștii celor mai mari bănci vorbesc de surprize mai putin plăcute pentru acest an. Insă, mai toate rapoartele economice preconizează o undă de șoc doar pentru acest an, ca apoi dinamica prețurilor să se domolească.

Dacă crește inflația, cresc dobânzile?

În teorie, da! Economiștii consideră însă că România se află intr-o poziție bună deoarece dobânda cheie nu se află la minim, iar BNR are marjă de lucru. Analiștii consideră că BNR va lupta cu inflația prin gestionarea lichidităţii din piaţă, după cum arată o analiză recentă a ING. Mai precis, nu va crește dobanda cheie, dar lipsa lichidității va duce la dobanzi interbancare mai mari.

„Neavând o rată a dobânzii cheie aproape de zero, BNR are ceva mai mult timp decât colegii săi regionali pentru a acţiona. În timp ce riscurile pentru majorările ratei dobânzii cheie în 2021 au crescut, credem în continuare că BNR va încerca să întârzie astfel de măsuri până în 2022. Inflația va fi o problemă, dar o gestionare mai strictă a lichidității ar trebui să fie instrumentul inițial ales”, se arată in analiza ING Bank semnată de Valentin Tătaru, economist şef al băncii.

La fel consideră și Florian Libocor, economistul șef al BRD.

“Perspectiva de anul trecut indica reducerea dobanzii de politica monetara pana la un punct procentual. Putem interpreta lucruile in doua chei- una teoretica si una practică. Teoria spune ca atunci cand dinamica preturilor creste, cresc dobanzile ca sa temperezi inflația. Nu stiu daca mai functioneaza atat de bine in momentul de fata.

De fapt, inflatia nu trebuie să fie o surpriza. In Europa, Statele Unite, peste tot, s-au făcut injecții masive de lichiditate in sistem, deci nu trebuie sa te surprinda ca apoi vei avea dinamici crescute ale preturilor si vei avea inflatie. Banii aceia vor trebui apoi sterilizati, retrasi din piata. Desigur, injectiile de capital au fost facute pentru repornirea economiei, tocmai indicele de inflatie se apropia de zero, ceea ce indica lipsa dinamicii din economie. Acest instrument nu poate sa continue la nesfarsit, el trebuie retras in monentul in care lucruile se reasează.

Deci, momentan nu cred ca se mai pune problema scăderii dobânzii cheie, iar creșterea este sub semnul intrebarii. În proporție de 70% mizez pe menținerea actualei dobânzi de politică monetară”, a spus Florian Libocor la Digi 24.

 

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)