Probabil că cea mai importantă lecție pe care a indus-o criza financiară în industria bancară și în rândul clienților (persoane fizice și companii) este reprezentată, în opinia lui Sergiu Oprescu, Președinte Executiv Alpha Bank și Președinte al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor, de conștientizarea riscurilor produselor de creditare. ”Cred că fluctuațiile ample înregistrate pe zona cursului de schimb și a dobânzilor și modul de percepție al acestui fenomen în rândul consumatorilor au determinat băncile să fie mai precaute în acordarea de credite. Este ceea ce numim conștientizarea riscului valutar și a celui de variație a ratei de dobândă”, subliniază Sergiu Oprescu. Criza financiară mondială, la care s-a adăugat un nivel scăzut al educației în domeniul financiar – bancar, au erodat încrederea clienților în instituțiile de credit, creșterea încrederii venind concomitent cu înțelegerea domeniului, a drepturilor, obligațiilor și riscurilor. Pe acest fond, șeful Alpha Bank susține că băncile au obligația de a reda locul și încrederea de care sistemul bancar are nevoie în societate, ca principal contributor și facilitator pentru realizarea bunăstării economice, la nivel naţional și individual.

  • Cum caracterizați parcursul industriei bancare din România de-a lungul perioadei 2008 – 2018 și care sunt principalele elemente ce trebuie semnalate?
  • La un deceniu de la debutul crizei, putem spune că aceasta și-a pus amprenta asupra tuturor actorilor din industrie, de la bănci, instituții de supraveghere și reglementare, clienți, etc. O primă schimbare a venit pe canalul reglementativ prin încercarea autorităților bancare (EBA, ECB) de a adresa problemele identificate în timpul crizei, și anume subcapitalizarea sistemului la momentul crizei (la nivel european exista capital de rangul 1 de 9% în 2009, față de 14,7% în 2017), apoi nivelul ridicat de neperformanță din bilanțurile băncilor, urmată de problema de profitabilitate redusă a sistemelor bancare europene. Acest ultim lucru se vede și dacă ne uităm la majoritatea băncilor europene listate și vedem că media indicatorului de preț /activ net (P/BV) este subunitară, adică 1 EUR investit în capitalul unei bănci valorează mai puțin pentru acționar din momentul în care l-a subscris. Ca atare, în zona bancară am asistat la creșterea cerințelor de capital, noi reguli privind lichiditatea cu impact asupra maturității structurii de active, iar evaluarea riscului de credit este mult mai strânsă. Capacitatea băncilor de a face față noilor cerințe în materie de necesar de capital, de lichiditate, de raportări conform noilor reguli, este diferențiată, în condițiile în care toate acestea vin cu un cost. Răspunsul băncilor a venit pe de o parte prin reducerea mărimii bilanțurilor, în condițiile consolidării bazei de capital, dar și prin reducerea activităților mai riscante în favoarea activităților de bază, mai puțin riscante. Stocul de credite bancare acordate companiilor non-financiare europene a scăzut cu 10% în criză, acest proces fiind înregistrat și în România, dar nu cu aceeași amplitudine. Criza financiară a adus pentru prima oară în discuție posibila stagnare a procesului de globalizare, și pe această schimbare de curs au apărut tendințele naționaliste și populiste pe care le vedem manifestându-se astăzi. Fluxurile internaționale de capital au cunoscut un declin accentuat la debutul crizei, semnalizând o anumită reorientare a băncilor europene de la o expansiune internațională către piața domestică de origine, și o revenire moderată în ultimii ani.
    A doua schimbare a venit pe canalul tehnologiei și al așteptărilor clienților. Creșterea sistemului bancar din umbră (shadow banking) și a activelor intermediate de acesta a determinat creșterea concurenței în sistemul bancar, punând presiune pe profitabilitatea băncilor și solicitând răspunsuri de eficientizare și restructurare, dar și de orientare pe un model de business sustenabil. Am putea spune că este o tendință amplă de digitalizare, care a condus la eficientizarea modului de interacțiune cu clienții în era digitală. A treia schimbare, din punctul meu de vedere, a venit pe conștientizarea riscului de conformitate, care a devenit riscul cu cel mai mare cost în ultima perioadă. Ca atare, concepte legate de misconduct, de cultură a riscului, de cultură organizațională, etică au devenit subiecte extrem de importante. Conformitatea a capătat valențe dinamice și impune băncilor să facă o analiză de etică bancară în dinamica sa și nu static la momentul deciziei de a introduce un produs sau altul. Acest lucru a fost cu atât mai mult întărit de riscul de legiferare care în anumite țări, inclusiv în România, a căpătat valențe populiste cu efecte pe termen lung.
  • Care sunt cele mai importante învățăminte, raportându-ne la activitatea băncilor locale din tot acest timp?
  • Cred că fluctuațiile ample înregistrate pe zona cursului de schimb și a dobânzilor și modul de percepție al acestui fenomen în rândul consumatorilor au determinat băncile să fie mai precaute în acordarea de credite. Este ceea ce numim conștientizarea riscului valutar și a celui de variație a ratei de dobândă. În acest context trebuie să fim atenți să evităm să construim un spațiu al așteptărilor iraționale prin forma în care comunicăm, care se poate transforma foarte ușor într-un cerc vicios al populismului politic. Când oamenii judecă de la nivelul așteptărilor care sunt inflamate de astfel de poziții, fără a avea repere de educație financiară sau de practică bancară europeană, nu au decât de pierdut. Ei devin, încet-încet, din ce în ce mai dezamăgiți și se retrag din relația pe care ar fi putut să o construiască cu banca, intrând în ceea ce se numește excluziune financiară, ceea ce în final poate duce la excluziune socială. Practic, spațiul așteptărilor iraționale nu face decât să îi decupleze pe unii consumatori de la realitatea cotidiană, să le creeze propriul spațiu imaginar în care afirmații neancorate economic devin adevăruri absolute, care în final creează dezamăgire. Se creează astfel o lume paralelă, care afectează deopotrivă consumatorii și băncile. Formula de a ieși din acest adevărat cerc vicios este educația financiară, care de fapt te duce într-un cerc virtuos, care pleacă de la cunoaștere, trece prin identificarea oportunităților, conduce la acțiune și la realizarea beneficiilor generate de acțiune și în final, printr-un proces de învățare continuă, te duce pe un alt prag de cunoaștere.
  • Ce semnificație are, din punctul dumneavoastră de vedere, comportamentul băncilor în perioada amintită și cum s-au adaptat instituțiile de credit la noile condiții economice și sociale generate de criza financiară din 2008?
  • Astăzi avem un sistem bancar robust, România fiind una dintre cele cinci țări europene care au trecut prin toată perioada de criză fără să aloce o contribuție pentru ajutorul băncilor, așa cum a fost cazul în alte 23 de țări membre ale Uniunii Europene. În ultimii 10 ani, aportul acționarilor la capitalul social al subsidiarelor bancare care operează în România a fost de circa 4 miliarde de euro. Băncile au aplicat măsuri drastice de reducere a portofoliilor de credite neperformante, fiind în prezent la un sfert din nivelul de neperformanță din urmă cu patru ani, mai exact la 5,71% la jumătatea anului 2018, apropiindu-se semnificativ de media europeană de 4%. Această evoluție a indicatorului de neperformanță situează România pe primul loc în Europa din punctul de vedere al scăderii indicatorului de credite neperformante în perioada 2014-2017. În ceea ce privește așteptările consumatorilor, ne uităm cu interes la măsurile care pot fi adoptate astfel încât piața bancară să poată să răspundă cât mai bine acestora. Un astfel de exemplu este încurajarea unei piețe a dobânzilor fixe pe lei. În contextul în care, începând cu anul 2017, am asistat la schimbarea de trend în ceea ce privește evoluția dobânzilor, în sensul creșterii indicelui ROBOR, ar trebui analizată posibilitatea utilizării mai largi a dobânzilor fixe în activitatea de creditare a persoanelor fizice prin aplicarea de măsuri de încurajare a formării unei piețe a dobânzilor fixe pe lei (produse de hedging, piața de swap). Astfel, consumatorii ar putea fi protejați suplimentar de riscul de variație a ratei dobânzii prin crearea unor mecanisme de natură să permită stimularea mai amplă a împrumuturilor cu dobândă fixă. De altfel, s-a înregistrat o creștere a creditelor noi acordate cu dobândă fixă, 27% din împrumuturile ipotecare și 79% din creditele de consum acordate ȋn intervalul ianuarie – martie 2018 fiind cu dobândă fixă. Prin comparaţie, doar 6% din creditele ipotecare acordate ȋn perioada similară din 2017 au fost la dobânzi fixe. Considerăm că prin astfel de măsuri, se poate stimula și încuraja apariția unei piețe a dobânzilor fixe utilizate în relația cu consumatorii. În același timp, este nevoie să fie stimulată crearea unei piețe secundare a titlurilor de stat pe diferite maturități și a unei curbe de randament, precum și încurajarea pieței de capital pentru dezvoltarea segmentului de obligațiuni corporative. Băncile au obligația de a reda locul și încrederea de care sistemul bancar are nevoie în societate, ca principal contributor și facilitator pentru realizarea bunăstării economice, la nivel naţional și individual. Criza financiară mondială, la care s-a adăugat un nivel scăzut al educației în domeniul financiar – bancar, au erodat încrederea clienților în instituțiile de credit, creșterea încrederii venind concomitent cu înțelegerea domeniului, a drepturilor, obligațiilor și riscurilor. Această creștere a încrederii se manifestă pe niveluri diferite mai rapid pentru cei cu educație financiară mai mare față de cei cu o educație financiară mai precară, astfel apărând ceea ce se numește „asimetria informațională a încrederii”. În această perioadă au existat poziționări negative explicite la adresa sistemului bancar, precum și considerații menite să ducă în derizoriu rolul și importanța sistemului bancar în general. Cunoaștem cu toții că au fost lansate diverse inițiative populiste cu potențial nefavorabil major pentru industrie, dar care au adus capital de imagine inițiatorilor. Cu toate că până la urmă acestea au fost limitate ca efect prin precizări ale Curții Constituționale, în final tot au condus la afectarea încrederii în sistemul bancar.
  • Încotro se îndreaptă industria bancară din România, proiectând viitorul următorilor 10 ani?
  • Cred că sistemul bancar, în ansamblul său, va avea un rol din ce în ce mai important în economie, pe măsură ce incluziunea financiară va spori, nevoia de operare digitală se va manifesta tot mai mult, iar nivelul de cultură financiară va crește. Astfel, la nivelul sectorului bancar, sunt trei piloni pe care ne concentrăm: incluziunea financiară (doar 58% în România în comparație cu peste 90% la nivel european), agenda digitală (ultimul loc în Europa pe baza indicelui DESI) și educația financiară, unde România ocupă ultimul loc în UE 28 și unde sistemul bancar ar putea avea un impact deosebit în creșterea sustenabilă a nivelului de educație financiară. Sunt notabile progresele înregistrate în planul educației financiare, în ultimul an, când Asociația Română a Băncilor, alături de stakeholderii sistemului financiar au editat “Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare”, primul instrument de educație financiară ce conține o sinteză de concepte din piața bancară, piața de capital, asigurări, pensii și leasing. Suntem onorați ca asociație a industriei bancare să fim printre cele cinci instituții, dintre care patru reprezintă autorități publice, care vor elabora Strategia Națională de Educație Financiară a României.
Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.