Actul normativ de modificare a OUG 114, cel puţin în ceea ce privește partea bancară, ar putea intra în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, a declarat miercuri ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, la finalul întâlnirii cu reprezentaţii Asociaţiei Române a Băncilor.

Taxa pe lăcomie capătă noi dimensiuni. Eugen Teodorovici a declarat că vom avea o taxă pe lăcomie diferențiată, în funcție de cota de piată a băncilor. Noua formulă propusă băncilor prevede impozitarea în funcţie de cota de piaţă a acestora, taxa urmând să fie de 0,2% pentru băncile cu cota de piaţă sub 1% şi 0,4% pentru cota de piaţă de peste 1%.

Taxa va fi anuală, dar se va plăti semestrial.

“Taxarea bancilor se va axa pe două paliere. Se împarte în două zone diferite, în funcție de acel plafon de 1% cotă de piață. Sub 1%, băncile vor achita 0,2%, asta este propunerea acum. Băncile cu peste 1%, vor achita 0,4%” a declarat ministrul.

Cât depre ROBOR, Eugen Teodorovici afirmă că și aici sunt schimbări majore. Mai precis se va lucra cu două dobânzi interbancare. Un ROBOR pentru cotații – folosit între bănci și un ROBOR pe tranzacții – cel folosit pentru calcularea dobânzilor pentru creditele în lei ale clienților.

Băncile vor fi penalizate dublu, deci taxarea este mult mai mare

Potrivit ministrului, băncile vor fi obligate să ofere dobânzi mai mici, să crească intermedierea financiară ca să nu plătească o taxă pe lăcomie foarte mare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, băncile vor fi penalizate.

Guvernul stabileste prin lege tinte de cresterea a creditarii pentru fiecare banca in parte, de diminuare a marjei de dobanda si marja de referinta.

Doar băncile ″⁣harnice″⁣, adică cele care dau credite multe şi ieftine romanilor si firmelor, vor plăti o taxă mai mică, sau chiar deloc.

Teodorovici: “Cât mai multe și cât mai ieftine, ca sa încurajeze economia reală în România”.

Pentru acest an, ținta de creștere a creditării pentru fiecare bancă va fi de 8%. Ținta de diminuare este de -8,0 puncte procentuale. Pentru 2019 marja de referinta a dobânzii este de 4 puncte procentuale.

Dacă băncile se conformează atunci plătesc o taxă pe active redusă. Dacă nu, plătesc o taxa mai mare.

Mai exact, băncile vor fi dublu taxate. Odată vorbim de taxa în sine, apoi de noile prevederi greu de aplicat. Potrivit analiștilor acest “dezmăț” din piața creditării, prin care băncilor le sunt impuse să acorde mai multe împrumuturi cu dobânzi mici, este o invitație la o nouă criză economică, este o rețetă deja cunoscuta în America de acum 10 ani.

Măsura prin care forțăm băncile să acorde credite multe cu dobânzi mici invită la criză, spune Iancu Guda, preşedinte AAFBR.

“SUA a promovat masuri similare in perioada 2000-2005 (stimularea creditelor ieftine pentru populatie si companii cu risc ridicat), ceea ce a declansat cea mai complexa criza financiara din ultimii 50 de ani. De ce vrem sa facem aceleasi greseli ? Efectele unei asemenea masuri sunt pozitive pe termen scurt: se incurajeaza creditarea si investitiile! Dar, pe termen mediu – lung, sunt dezastruoase, deoarece se incurajeaza investitiile in activele neproductive la un risc ridicat. Cautam criza cu lumanarea?!

Am cateva intrebari pentru mediul de afaceri (in special microintreprinderi): Cu ce va ajuta o dobanda mica, daca nu aveti oameni pentru proiectele de afaceri? Cu ce va ajuta o dobanda mica, daca nu aveti un mediu concurential corect (in conditiile evaziunii fiscale ridicate si a concurentei neloiale)? Cu ce va ajuta o dobanda mica daca nu aveti autostrazi? Cu ce va ajuta o dobanda mica daca nu puteti sa bugetati proiecte de investii din cauza lipsei de predictibiliate? Cu ce va ajuta o dobanda mica daca salariile mari pun presiune enorma asupra profitabilitatii deoarece nu sunt sustinute de productivitate? Cu ce te ajuta o dobanda mica daca nu esti competitiv la export?

Nu fugiti dupa fenta! Nivelul dobanzilor aferente creditelor nu este preocuparea sau problema majora a companiilor! Problemele majore sunt lipsa de oameni, infrastructura rutiera subdezvoltata, concurenta neloiala din cauza evaziunii fiscale ridicate, lipsa de predictibilitate fiscala care descurajeaza investitiile”, a declarat Guda în direct la Digi24.

Reprezentanții ARB au declarat că sunt nevoiți să răspundă rapid acestei noi propuneri și vor veni cu o opinie până diseară. În același timp, ministrul Teodorovici a precizat că mai pot exista discuții și întâlniri chiar și mâine. Potrivit acestuia, până vineri trebuie agreată forma finală ca apoi să meargă în Parlament. Joi, 28 martie, este sedința de Guvern și se pregătește adoptarea acestei noi ordonanțe.

“Ideea este să reducem din costurile de finanțare pe care românii le plătesc pentru creditele în lei. Din calculele de astăzi, avem o diferență între ROBOR-ul la cotații și cel de pe tranzacții și sperăm ca diferența să se regăsească la consumatorul final”, a spus Teodorovici la ieșirea de la minister.

Noua formulă se va aplica categoric pentru creditele noi mai spune ministrul.

Dacă se decide folosirea unui alt mod de calcul al ROBOR – și pentru creditele în derulare – contractele de credit se schimbă

“Acum se poartă discuții despre modul de aplicare pentru creditele în derulare. Dacă vorbim despre un ROBOR, oricare ar fi formula de calcul, dacă implică modificări față de ceea ce este în prezent, acestea se vor face și pentru contractele aflate în derulare, mai afirmă Teodorovici.

Dar de reținut, că “din masa impozabilă s-au scos o mare parte din activele financiare, astfel încât mecanismul este cel de a stimula finanțarea economiei”, mai spune Eugen Teodorovici.

Editor BankingNews

Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.

Leave a Reply

  • (not be published)