Aproape o treime din totalul creditelor acordate în România sunt împrumuturi ipotecare.

Creditele ipotecare cântãresc tot mai greu în bilanțurile bãncilor, de la un an la altul. Criza sanitară nu a constituit un factor pertubator pentru creditarea ipotecară, bancherii fiind luați prin surprindere de evoluția pe care a consemnat-o cererea de împrumuturi pentru locuințe pe parcursul perioadei martie 2020 – martie 2021, cu precădere după perioada de lockdown. O confirmare a faptului că finanțarea ipotecară a fost pe val în 2020, în ciuda problemelor generate de pandemia de coronavirus, este informația furnizată de Alpha Bank la comunicarea rezultatelor din cel de-al treilea trimestru de anul trecut: ”Am înregistrat în septembrie cea mai bună lună din ultimii 12 ani în ceea ce privește volumele noi de credite pentru locuințe”.

În traducere liberă, creditarea ipotecară s-a întors la nivelurile de dinainte de criza financiară din 2008, când piața locală de profil a consemnat un adevărat boom. De altfel, mai mulți șefi de bănci au menționat că finanțarea ipotecară a constituit, în ultimul an, produsul vedetă pentru industria de profil. Datele Băncii Naționale a României ne arată că, la finalul lunii martie 2021, soldul creditelor ipotecare se ridica la 91,6 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de același interval din anul anterior, când se situa la 83,3 miliarde de lei. Soldul total al creditelor acordate în România era, la sfârșitul primul trimestru din 2021, de aproape 295 miliarde de lei. Se poate observa că finanțarea destinată achiziției de locuințe reprezintă circa 31% din totalul împrumuturilor din țara noastră. Publicația online BankingNews a realizat un top al celor mai importanți creditori pe segmentul finanțărilor imobiliare. De la caz la caz, pentru fiecare bancã au fost folosite datele privind situația financiarã din 2020, însă clasamentul nu este o ierarhie definitivã, asta deoarece nu include datele ING Bank, instituție de credit care s-a concentrat puternic pe segmentul retail în ultimii ani. Informațiile publice arată că banca olandeză are un portofoliu total de credite în valoare de 28,7 miliarde de lei, din care aproximativ 60% sunt finanțări acordate segmentului retail. Nu avem însă date despre proporția exactă a creditelor ipotecare în totalul împrumuturilor accesate de populație, care se situează, conform calculelor, la aproximativ 17 miliarde de lei. Se poate însă presupune, utilizând raportul dintre creditele totale și creditele ipotecare la nivel de piață, că soldul împrumuturilor imobiliare de la ING Bank este de aproximativ 9 miliarde de lei.

Cumulat, cei mai importanți 7 jucãtori de pe aceastã piațã, cuprinși în analiza de față, aveau în sold credite ipotecare de puțin peste 71 miliarde de lei, potrivit raportãrilor financiare și datelor furnizate publicației BankingNews de cãtre bãncile comerciale. Pornind de la aceste date, observãm cã soldul creditelor acordate de cele 7 bãnci reprezintã aproape 80% din volumul total al împrumuturilor pentru locuințe. Mai mult, primii trei jucãtori de pe piața de profil – BCR, Banca Transilvania și BRD – dețineau 50% din creditele ipotecare acordate în sistemul bancar, ceea ce denotã un grad mare de concentrare la nivelul pieței de împrumuturi ipotecare. Cifrele disponibile ne arată BCR este liderul pieței de credite ipotecare, cu un portofoliu în valoare de 18,7 miliarde de lei, la distanță considerabilă (mai mult de 5 miliarde de lei) față de Banca Transilvania și BRD, instituții care sunt despărține în clasament de un sold de circa 200 milioane de lei. Ceilalți patru finanțatori – Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank și Alpha Bank – merg umăr la umăr în clasament, distanța dintre fiecare poziție a topului fiind de 100 milioane de lei.

 

Soldul creditelor ipotecare din București a crescut în 2020 cât 38 de județe la un loc

Publicația online www.BankingNews.ro a studiat datele Băncii Naționale a României cuprinse în structura în profil teritorial a creditelor pentru a analiza evoluția finanțărilor ipotecare în 2020 pe fiecare regiune administrativă în parte. Cifrele BNR arată că soldul împrumuturilor pentru locuințe a crescut anul trecut cu aproape 10% (+ 7,9 miliarde de lei), de la 81,4 miliarde de lei în 2019 la peste 89,3 miliarde de lei în 2020. Piața a fost destul de uniformă, procentul de majorare de circa 10%, cu mici varianții în plus sau în minus, fiind înregistrat în aproape toate regiunile administrative ale României.

Cele mai productive județe au rămas în continuare București/Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Constanța și Brașov. Soldul creditelor ipotecare din București/Ilfov s-a majorat în 2020 cu aproape 3,3 miliarde de lei, valoare aproape identică cu cea înregistrată de 38 de județe la un loc (3,6 miliarde de lei). La finalul anului trecut, soldul finanțărilor din București/Ilfov era de 36,6 miliarde de lei, reprezentând mai mult de 40% din volumul total al creditelor acordate în întreaga țară.

Celelalte cinci județe aflate în fruntea clasamentului (Cluj, Timiș, Iași, Constanța și Brașov) au consemnat un salt a soldului total cu aproape, 2,5 miliarde de lei, cele mai însemnate valori de creștere fiind raportate în Cluj și Timiș, cu aproape 700 de milioane de lei fiecare.

Numai 6 județe depășesc pragul de 3 miliarde de lei, în timp ce 26 de județe nu ating nici măcar un miliard de lei

Din păcate numai în șase județe, respectiv București+Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Constanța şi Brașov, soldul creditelor ipotecare depăşeşte 3 miliarde de lei. Pe de altă parte, în 26 de judeţe, valoarea finanţărilor pentru locuinţe nu atinge nici măcar un miliard de lei. Cele mai mici portofolii sunt în Călărași (328,6 milioane de lei), Caraș-Severin (311,6 milioane de lei), Covasna (253,8 milioane de lei), Giurgiu (241,5 milioane de lei) și Harghita (193,7 milioane de lei).

Spre comparaţie, București+Ilfov deţine un sold al creditelor ipotecare de aproape 3 ori mai mare decât suma celor 26 de judeţe care înregistrează valori sub un miliard de lei. Îngrijorător este faptul că valoarea împrumuturilor pentru locuințe din 12 județe (Bistrița-Năsăud, Vaslui, Botoșani, Teleorman, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Harghita) nu ajunge nici măcar la 500 de milioane de lei, aceste zone fiind de altfel și cele mai sărace și subdezvoltate regiuni din România.

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)