Ce s-a schimbat în topul celor mai mari 10 bănci după active în 2020 față de 2019

Cele mai mari zece bănci din România au avut de-a lungul perioadei 2000 – 2020 un parcurs sinuos, marcat de numeroase evenimente perturbatoare și de continue schimbări ale strategiilor de dezvoltare. Provocarea majoră asupra modului în care au funcționat aceste instituții de credit a fost constituită de criza financiară din 2008, care a lăsat urme adânci și a resetat principiile de bază ale business-ului bancar autohton.

Practic, anii cuprinși între 2009 și 2012, când economia locală a fost marcată puternic de recesiune, pot fi priviți ca un nou început, un punct de plecare inedit pentru băncile românești, care au luat-o de la zero, adaptându-se progresiv la noua realitate. Toată perioada studiată poate fi împărțită în patru intervale distincte după felul în care a evoluat piața bancară, iar acestea pot fi definite prin câte o caracteristică elocventă pentru modul de abordare a activității: timiditate (2000 – 2005), agresivitate (2006 – 2008), precauție (2009 – 2014) și sustenabilitate (2015 – 2020). Invariabil, în cei 20 de ani, cumpărarea de active prin preluarea altor instituții de credit, a reprezentat pentru multe bănci asul din mânecă în jocul pieței. Fiecare instituție de credit dintre cele care fac obiectul analizei noastre (Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, OTP Bank și Garanti BBVA) are propriul drum și propria poveste. Dintre acestea, numai 3 bănci, respectiv ING Bank, CEC Bank și Alpha Bank, nu au fost parte, în intervalul 2000 – 2020, din nicio operațiune de vânzare/cumpărare sau fuziune.

Așa cum se poate observa din GRAFICUL DINAMIC realizat de publicația online BankingNews pe baza datelor disponibile în Rapoartele anuale ale Băncii Naționale a României și în rapoartele financiare ale instituțiilor de credit, Banca Transilvania este principala vedetă a industriei bancare din ultimii 20 de ani, evoluția galopantă pornită în 2009, susținută prin dezvoltarea organică agresivă și prin achizițiile Volksbank și Bancpost, asigurându-i în prezent poziția de lider dominant. De altfel, în intervalul 2009 – 2020, instituția de credit din Cluj și-a majorat activele de aproape cinci ori și jumătate, de la 19,5 miliarde de lei la 103 miliarde de lei.

Un parcurs aproape similar cu cel al Băncii Transilvania l-a avut și ING Bank, care a consemnat o creștere a activelor de circa cinci ori în perioada 2009 – 2020. Invariabil, consolidarea progresivă a condus la un salt considerabil în topul băncilor după active, ING Bank clasându-se astăzi pe locul al patrulea. Remarcabil este că dacă instituția de credit olandeză își va menține ritmul de creștere din ultimii ani poate viza o clasare pe podium, distanța față de BRD (ocupanta locului al treilea) fiind abordabilă.

 

Ce s-a schimbat în topul celor mai mari 10 bănci după active în 2020 față de 2019

 

Singura modificare a topului celor mai mari 10 bănci după active din 2020 față de 2019 este inversarea de locuri dintre Raiffeisen Bank și UniCredit Bank. Așa cum se poate observa în greficul de mai jos, Raiffeisen Bank a reușit să-i surclaseze pe italienii de la UniCredit Bank după 3 ani, urcând astfel pe poziția a cincea în clasament.

De altfel, dacă urmărim parcursul celor două instituții de credit din ultimii ani putem remarca faptul că acestea au fost mereu ”nedespărțite” în configurația topului, când una când cealaltă aflându-se cu un pas în față. Interesant este însă că anul trecut distanța dintre cele două competitoare este mai mare decât oricând, Raiffeisen Bank având active cu aproximativ 6 miliarde de lei în plus față de UniCredit Bank, diferență greu de recuperat.

Dincolo de schimbarea de locuri dintre Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, 2020 ne-a arătat că topul celor mai mari 10 bănci devine tot mai elastic. Dacă în 2019, liderul clasamentului era de aproximativ 8 ori mai mare decât ultima clasată, în 2020 Banca Transilvania este de circa 10 ori mai mare decât Garanti BBVA.

O altă observație este faptul că Banca Transilvania a luat un avans considerabil față de BCR, cele două instituții de credit fiind departajate acum de aproape 22 miliarde de lei, în condițiile în care în 2019 distanța din ele era de puțin peste 16 miliarde de lei, iar în 2018 de numai aproximativ 6,5 miliarde de lei.

 

CITEȘTE ȘI:

Studiu de caz. ”Fast & Furious” a la Cluj! Cum a reușit Banca Transilvania să-și tripleze activele și să devină în șapte ani cea mai mare bancă din România

Studiu de caz. George a băgat în priză mașinăria BCR! Schimbarea de management și de strategie din 2015 a oprit declinul. În ultimii ani, BCR a învățat să trăiască și fără titulatura de ”lider” al industriei pentru că digitalizarea i-a deschis un nou orizont

Studiu de caz: Cum s-a scris istoria tumultoasă a BRD din ultimii 20 de ani. Creșterea galopantă a activelor dintre 2003 și 2008 a transformat banca franceză într-un adevărat competitor pentru BCR, liderul de atunci. Competiția acerbă din ultimii ani a aruncat-o însă pe poziția a treia în top

Studiu de caz. Steven van Groningen ne oferă o fotografie a Raiffeisen Bank ”după chipul și asemănarea sa”. Caracteristica principală a strategiei băncii din perioada 2000 – 2020 se rezumă la adoptarea unui stil de viață sănătos, fără excese!

Editor BankingNews

Project Manager & Editor al publicaţiei online www.BankingNews.ro. Are o experienţă vastă, de peste 20 de ani, în domeniul mass-media. A ocupat, de-a lungul timpului, rolul de editor şi/sau funcţii de conducere în cadrul redacţiilor unor ziare şi reviste, precum "Cronica Română", "România Liberă", "Curierul Naţional", "Independent", "Agenda Construcţiilor" etc. Se simte bine în mediul virtual, unde a dezvoltat numeroase proiecte, fiind fondator sau co-fondator al www.ghiseulbancar.ro, www.banisiafaceri.ro, www.bankingjobs.ro şi www.cafeneauabancara.ro.

Leave a Reply

  • (not be published)